Eu sunt fericită, i-am spus mamei.
Cu toată timiditatea, am îndrăznit și i-am spus.
Apoi, am căzut în reverie, în lumea mea din gând.
Mama m-a strigat
Să o ajut să scoată mașina de cusut Singer la soare.
Bineînțeles că nu am auzit-o,
Fericirea era o pasăre închisă în inima mea, cu ochii
Mici, mici,
Nici nu mă mișcam, să nu o sperii,
Dar mama știa mai bine,
Mama știa mai bine prețul
Și atunci mi-a tras o palmă,
Să mă trezesc.
Eu nu sunt fericită, i-am spus într-o vară tatălui meu.
Știu, mi-a spus el simplu.
Și amândoi am tăcut.
Nu știu la ce s-a gândit tata,
Eu am privit pe geam o pasăre
Și aș fi vrut să fiu ca ea:
O pată albă, mică, mică,
Pierdută în tot cerul de lapte.