Înţelepciunea populară spune că “ce ţi-e scris, în frunte ţi-e pus”, ori că unii se nasc “cu o stea în frunte”. Curiozitatea de a ne afla viitorul pare pe cât de absurdă, pe atât de firească, şi ea s-a manifestat din timpuri străvechi. Relaţia dintre cer, pământ şi fiinţa umană a fost explorată de la cele mai vechi civilizaţii. Calendare solare, hărţi şi ceasuri astrale, piramide egiptene sau zodiace şi profeţii pun naşterea şi moartea în corelaţie cu cerul şi autorităţile cosmice încercând să explice limitele vieţii, să prezică viitorul şi să dea un sens dispariţiei.
Astrologia, legată de vechi credinţe şi superstiţii, bazată pe astronomie şi calcule matematice, pune în legătură macrocosmosul cu microcosmosul, speculează dependenţa destinului personal al individului de cel al locului în care s-a născut, dar şi de configuraţia planetelor şi de poziţia aştrilor, într-o demonstraţie a coerenţei universului şi interdependenţei între elementele lui. Egiptenii, de exemplu, acordau o mare importanţă acestei configuraţii pe care o credeau capabilă să hotărască destinul unei persoane, inclusiv lungimea vieţii ei.
De-a lungul timpului, regi, conducători sau şefi de state au ţinut pe lângă ei un astrolog pe care îl consultau nu doar asupra viitorului, ori a posibilelor dezastre naturale, ci şi în luarea unor decizii politice majore. Şi azi în Parlamentul indian un loc este rezervat astrologului. În multe ţări şi culturi din Asia căsătoria este decisă numai după ce au fost studiate compatibilităţile horoscopurilor celor doi viitori soţi, iar astrologul şi-a dat consimţământul. Este ştiut faptul că Nancy Reagan, soţia fostului preşedinte american, se sfătuia cu un astrolog ori de câte ori acesta se confrunta cu probleme de stat…
Fascinaţia “cititului în stele” este în continuare extrem de populară, iar horoscopul a ajuns o curiozitate mondenă livrată azi electronic, prin programele de computer, nelipsită din tabloide şi publicaţii de masă.
Astrologiile, vestică şi asiatică, ambele bazate pe data naşterii, ambele apelând la simboluri pentru a-şi difuza teoriile, diferă substanţial. Zodiacul chinezesc împarte semnele astrologice în ani, în timp ce cel vestic le separă în luni. Primul consideră că cei născuţi în acelaşi an împărtăşesc experienţe existenţiale similare, iar în cel de-al doilea ziua şi luna naşterii sunt cele care definesc particularităţile destinului. Diferenţele nu sunt lipsite de sens, odată ce societăţile estice pun preţ pe diferenţele de generaţie, iar culturile vestice se concentrează mai mult pe particularităţile psihologice ale indivizilor.
Calendarul vestic este determinat de mişcarea Pământului în jurul Soarelui, conform căruia fiecare lună începe la o data fixă şi poate ţine de la 28 la 31 de zile, iar zodiacul vestic se bazează pe constelaţiile care se mişcă pe cer în cele 12 luni ale anului. Astfel, luna ianuarie este asociată cu Capricornul pentru că această constelaţie se află exact deasupra capului nostru în acea perioadă, sau luna iulie este legată de semnul Cancerului pentru că este timpul în care constelaţia Racului se află la zenit.
Cele patru elemente (Apă, Foc, Pământ şi Aer) care definesc în esenţă psihologia şi temperamentul nativilor. În funcţie de personalitate, emigranţii pot fi şi ei caracterizaţi de trăsăturile comune acestor semne:
Emigrantul de Apă (născut în zodiile Rac, Scorpion, sau Peşti) este flexibil, uşor adaptabil, ia forma vasului în care este pus, face bine faţă curenţilor nefavorabili. Uneori idealist sau visător, se strecoară printre dificultăţi şi îşi vede de drum mai departe.
Emigrantul de Foc (Berbec, Leu, sau Săgetător) este un luptător capabil de mari sacrificii, dar și de mari riscuri. Motivat de ambiția reușitei, el este un cuceritor ambițios al spațiului de adopție cu riscul de a-și arde rădăcinile și a renaște din propria cenușă.
Emigrantul de Pământ (Taur, Fecioară, sau Capricorn) are nevoie de siguranţă şi stabilitate în ţara de adopţie, se orientează spre lucruri practice, funcţionale şi clare. Este însă un nostalgic după spaţiul natal, legat de tradiţii, un conservator care îşi transplantează în exil bucătăria, muzica şi obiceiurile, bune sau rele.
Emigrantul de Aer (Gemeni, Balanţă, sau Vărsător), un copac cu rădăcinile suspendate, e gata oricând să se întoarcă de unde a plecat dacă apar conjuncturi sau schimbări benefice în spaţiul de baştină. Dar poate emigra şi de mai multe ori, în mai multe locuri. Etern rătăcitor, emigrantul cu rădăcinile în aer este asemeni păsărilor migratoare atrase de curenţi favorabili şi ţinuturi mai calde, va pluti toată viaţa construindu-şi cuiburi provizorii într-un loc sau altul. Destinul lui este drumul, zborul, pendularea deasupra lumilor pe care le contemplă fără să se rupă definitiv, sau să se atașeze pentru totdeauna.
Calendarul chinez este structurat de fazele Lunii, considerate esenţiale în determinarea temperamentului celor născuţi sub incidenţa lor. De exemplu, cei care sunt născuţi în faza de Lună Nouă sunt definiţi ca aventuroşi, curajoşi, inventivi, iar cei născuţi în faza de Lună Plină ca naturi prudente şi diplomate.
La fiecare 28 de zile, Luna intră în conjuncţie cu Soarele (Luna Nouă), şi în primele 14 zile creşte până la Luna Plină, după care în următoarele 14 descreşte. Perioada celor 14 zile ale ciclului lunar în creştere este considerată favorabilă, stimulând creativitatea şi fiind momentul optim pentru iniţierea de acţiuni importante, cu un grad mare de dificultate. La ea se refereau anticii când spuneau “să faci lucrul potrivit la timpul potrivit”. Conform credinţelor vechi, din a 14-a zi a ciclului, cu Luna în scădere, intrăm într-o perioadă nefavorabilă oricăror încercări ori începuturi. În acest interval se spune că e bine să continui doar activităţi aflate în desfăşurare, să eviţi confruntările şi greşelile, orice acţiune nouă începută în acest timp fiind considerată ca sortită eşecului.
Poate fi destinul emigrantului influenţat de naşterea sa a doua oară, într-un loc nou sub o Lună în creştere? Să aibă mai mari şanse de reuşită în ţara de adopţie? Poate fi legată soarta emigranţilor nerealizaţi, ori neîmpăcaţi, de faptul că au emigrat într-un moment cu Luna într-un ciclu nefavorabil?
Fiind mai aproape de Pământ, Luna şi-a demonstrat influenţa asupra corpurilor de apă. Fluxul şi refluxul mărilor şi oceanelor depind de atracţia ei magnetică. În cultura chineză Luna ocupă un loc esenţial în stabilirea corelaţiei între destin şi cosmos, plecând de la premisa că trei sferturi din corpul uman este apă. Prin extrapolare, chiar şi soarta ţărilor ar depinde de atracţia Lunii, în funcţie de poziţia lor geografică, de râurile care le străbat, de vecinătatea mărilor sau oceanelor. De-a lungul timpului frontierele s-au schimbat, la fel şi soarta ţărilor.
Locuitorii unei ţări împărtăşesc oarecum destinul locului natal. Emigranţii evadează din soarta ţării de origine şi intră sub incidenţa unui nou destin, cel al ţării de adopţie.
Zodiacul chinezesc, datând din 2636 î.e.n., din timpul primului împărat chinez, este alcătuit din cicluri mari de 60 de ani, formate din cicluri simple de 12 ani, fiecărui an fiindu-i atribuit un animal despre care se spune că ar exercita o mare influenţă asupra vieţii noastre fizice, considerat „animalul care se ascunde in inima noastră”. Legenda spune că, înainte de a părăsi lumea aceasta, Buda a chemat la el toate animalele să-şi ia rămas bun. Doar 12 animale au venit, iar el le-a răsplatit dând numele lor câte unui an chinezesc, în ordinea sosirii lor: Șobolanul, Bivolul, Tigrul, Pisica, Dragonul, Șarpele, Calul, Oaia, Maimuța, Cocoșul, Câinele şi Porcul. Primul a ajuns Șobolanul, datorită strategiei sale de mişcare şi abilităţii de a-şi face loc cu rapiditate pe orice drum ar lua-o. Ultimul a fost Porcul, mai meticulos şi mai prudent…În tradiţia chineză, animalul care guvernează anul în care se naşte o persoană influenţează puternic personalitatea acesteia. La fel, animalul care guvernează naşterea emigrantului într-un loc nou îi va afecta temperamentul şi acţiunile în procesul de adaptare.
Calendarul chinezesc fiind bazat pe ciclurile Lunii, începutul fiecărui an poate avea loc într-un interval mai larg, între sfârşitul lui ianuarie şi jumătatea lui februarie. De exemplu, anul Şobolanului începe la 7 februarie 2008 şi se termină la 26 ianuarie 2009 sau anul Calului începe la 27 ianuarie 1990 şi se termină la 14 februarie 1991.
În timpul unui ciclu de 60 de ani, fiecare animal se combină succesiv cu cele 5 elemente definite în filozofia chineză: Lemnul (dominat de Jupiter), Focul (dominat de Marte), Pământul (dominat de Saturn), Metalul (dominat de Venus) şi Apa (dominată de Mercur). Semnul astrologic şi elementul anului în care emigrează va influența personalitatea emigrantului.
Anii ale căror ultime cifre sunt 0 sau 1 sunt anii de Metal. Emigranţii din aceşti ani sunt constanţi în hotărârile lor, inflexibili, rezistenţi, uneori chiar duri, putând fi definiţi prin perseverenţă şi fermitate. Emigranţii în anii de Apă, la care ultime cifre sunt 2 şi 3, sunt adaptabili la orice condiţii, elastici şi maleabili, inteligenți şi sensibili, caracterizaţi de intuiţie şi diplomaţie, iubitori de frumos şi armonie. Emigranţii în anii de Lemn, ai căror ultime cifre sunt 4 sau 5, denotă un caracter justiţiar, integru, dominat de corectitudine şi legalitate, sunt generoşi, fideli, dau dovadă de bunăvoinţă, dar se spune că ar avea şi tendinţe spre zgârcenie sau lăcomie. Emigranţii în anii de Foc, cu ultime cifre 6 sau 7, sunt energici, dinamici, entuziaşti, dar şi oscilanţi, instabili, mereu în mişcare şi agitaţie. Se spune că acţiunile lor sunt marcate de forţă, dar şi de distrugere. Cei care emigrează în anii de Pământ, ale căror ultime cifre sunt 8 sau 9, se caracterizează prin stabilitate şi conservatorism, sunt tradiționaliști şi pragmatici.
În traiectoria vieţii unui emigrant contează, deopotrivă, zodia în care s-a născut şi anul în care a emigrat. Astfel că din punct de vedere astrologic, destinul lui s-ar putea mai bine defini dacă ar fi luate în consideraţie ambele date, într-o combinaţie între zodiacul vestic (la naştere) şi cel chinezesc (anul în care a emigrat).
(va urma)
Foto de pe radioconstanta.ro