Călin NeacșuCălin Neacșu
19.11.2019

un mereu infinit

cel mândru unul acela, singurul în însumi, își odihnea psalmii în cerul gurii tale, iubindu’te răzvrătit (cu singura lui nară – POATE NU), un strop pentru un mereu infinit. dar tu refuzai să’l afli și mi te încăpățânai arevoltă asufocându’te de’a dragului, motivând că „precum că”: ah! iar tu mie îmi stăteai prea bine înfiptă […]