Pe acela care scrie poezii,
rimate drăgălaș
pentru școlărițe
cu inimi fragile,
dornice de emoții de marțipan
și coperți de reviste colorate,
eu îți spun:
atunci iubește’l
cu multele tale inimi.
Pe mine lasă’mă
să mor încet
și îți șoptesc:
șșș… atunci îngroapă’mă.
uite,
îți las cadou lopățica
și găletușa…
și nisipul
care’mi lăcrimează
orizontul,
până nu mai te am
avedere… alarevedere…
nici măcar adio.