M-ai aprins... - Literatura de azi

Noian de lacrimi s-au rostogolit prin timp și vorbele-au murit prin parcuri… Închise vieți în colivii și țarcuri respiră veșted sfârșit de anotimp. Povestea lumii cântată în culori e-o umbră de cenușă, un vechi blestem, pustie oră, nerostit poem. Din lutul rece și uimit se nasc planete și frunze de granit. Un înger orb e […]

Abonează-te și ai acces instant la toate articolele de pe site. În cazul în care esti deja abonat, folosește pagina de autentificare.