30.09.2020
În crângul copilăriei…
Își lasă noaptea pleoapele peste crângul copilăriei albit de vremuri și uitare. Fiecare copac păstrează atingerea brațelor mele, căldura obrazului pe scoarța încrețită de-amintiri, fiecare fir de iarbă îmbrățișează urma pașilor mei mărunți, timizi… M-așez tăcută lângă timp, închid ochii și… …o fetița firavă, cu priviri adânci cât liniștea stelelor, își strigă îngerii să le […]