Locuiesc într-o lacrimă

ALFA 1

Ne ascundem
în cutii de carton
încropindu-ne
existenţele
în zodii de mucava…

ALFA 4

Câinele negru
locuieşte
în sufletul virginei
de 100 de ani,
agitaţie lăuntrică
la ceasul
lătratului academic…

ALFA 5

Nu alungaţi
îngerii de pe umăr,
aripa lor
e doar casa
dintr-o veşnicie
uitată
în plin crepuscul!

ALFA 6

Ploaia
cade ca un meteorit
dintr-un ocean
al lacrimilor
botezate
de fantasme,
izvoare celeste…

EXISTENȚĂ ÎN PEISAJUL CU SPINI

Iaca,
am apărut și eu pe aici
îmbrăcat în cămașa de pânză
din aripi de flutur,
calc iarba colorată de îngeri
și beau,
din pocale de lut imaginar,
lacrima de rouă a margaretelor,
desenez coperte pentru tratatele
de pace
și mă implic emoțional în relația
cu muza astrală
iar în ultima vreme
primăria își trimite
iluștrii obscuri îmbrăcați în salopete
de funcționari zeloși
să mă întrebe de autorizație
pe inteligență,
cică sunt pe treapta de jos
căci n-am vile, terenuri, păduri
și conturi obeze în bănci ascunse,
ce triste personaje mai sunt acești
edili de mucava, câtă vreme
Dumnezeu le refuză titlul de proprietate
pe goliciunea capetelor prea-nfășurate
în hârtii „de-o sută”!

IDEI DE REZERVĂ

Azi
am ucis un fluture
crezând că e o idee,
ridicare apoteotică
a eului
spre masculinitatea
celestă,
univers de idei
colcăie
în vecinătatea-mi,
trebuie doar să comand
şi sunt servit
ca la un bar
zămislit în tenebre…

ISTORIA

Istoria,
ca o târfă bătrână
abonată la milioane
de clienţi creduli,
e tot mai des
abandonată
în căutarea alteia.
Ea iese,
de fiecare dată,
cosmetizată prin Bizanțuri
şi-şi oferă nurii
în zodii concupiscente,
sunt destui consumatori
ce-și vând fidelitatea
pentru o noapte în bătălia
de la Termopile,
ediţie nouă.

NOPȚI DE FLORAR

Fulgerul,
flash noctambul
zâmbind a Florar,
vine să personalizeze ploaia
escamotată de nori
din lipsă de curcubeu
legat la ochi cu eșarfă
țesută de Sânziene,
e noapte
și fecioarele-și etalează
cu mândrie patriotică
sânii sculptați
din eșantioane selenare,
dulce-i oferta sfârcurilor
cu gust de căpșună în pârg,
cucuveaua cască a zori
rătăciți prin orizonturi confuze…

POEMĂ DE DOR

Privesc poza mea
cu tine,
tablou într-o expoziţie
fără vizitatori,
doar noi doi
într-o clipă cu iz
de lavandă…

ROCK ‘N’ ROLL… ZOOMORF
(Distinșilor Andrei Ujică & Șerban Foarță)

M-am trezit
dintr-un somn greu
iubito,
acerbă luptă am dus
cu mastodinozaurii
şi cu Regele Cerbilor
într-o reverie day & night,
pasărea Calandrinon
mă adormea demonic
prin amurgite conclave
cu aromă de fata morgana
contemplând captivat
albastra ridicare
a înaripatei Roc…k ‘n’ Roll…

SAUVE QUI PEUT!

Fum şi ceaţă,
univers mâzgălit
în stare de beţie,
fuga de timp
spre tărâmuri necercetate,
nu mai ştiu
cât e ora,
e zi sau e noapte?
adormirea e un lux,
invoc îngerii în şoapte,
flux sau reflux?
doar fum şi ceaţă
în acest univers
mâzgălit,
cum ziceam,
de nişte creatori
cu existenţe maculate,
sauve qui peut!

STARE (15)

Locuiesc
într-o lacrimă,
spaţiu
sufocat de vis,
fântână arteziană
pozând
în paradis
desenat de nimfe,
gândul leagăn
în aşteptarea
celei care
nu există…

(sursa foto: danielapatrascuwordpress.ro)