Literatura de azi
Nefericit cel sărac cu duhul, fiindcă sub pământ va fi ceea ce este acum pe pământ.
Nefericit cel ce plânge, fiindcă a dobândit jalnica deprindere a plânsului.
Fericiţi cei ce ştiu că suferinţa nu e o cunună de slavă.
Nu e de ajuns să fii cel din urmă pentru a ajunge cândva cel dintâi.
Fericit cel ce nu ţine cu tot dinadinsul să aibă dreptate.
Fericit cel ce iartă altora şi se iartă pe el însuşi.
Fericiţi cei blânzi, fiindcă nu se coboară la ceartă.
Fericiţi cei care nu sunt însetaţi de dreptate, fiindcă ştiu că soarta noastră, potrivnică sau milostivă, este rodul întâmplării, care este nepătrunsă.
Fericiţi cei miloşi, fiindcă fericirea lor stă în facerea de bine, şi nu în nădejdea de răsplată.
Fericiţi cei cu inima curată, fiindcă îl văd pe Dumnezeu.
Fericiţi cei care suferă împilare din pricina că au luptat pentru dreptate, fiindcă pentru ei este mai importantă dreptatea decât soarta lor omenească.
Nimeni nu este sarea pământului; dar nimeni, într-o clipă a vieţii sale, nu se poate să nu fie.
Să se aprindă lumina unei lămpi, chiar dacă niciun om nu o vede. Dumnezeu o s-o vadă.
Nu există poruncă care nu poate fi călcată, şi am în vedere şi poruncile pe care le dau eu, şi pe acelea date de profeţi.
Cel ce ucide pentru dreptate sau pentru o cauză pe care el o crede dreaptă nu este vinovat.
Faptele oamenilor nu sunt vrednice nici de focul gheenei, nici de împărăţia cerurilor.
Să nu-l urăşti pe duşmanul tău, deoarece dacă o faci, eşti, într-un anumit fel, robul lui. Ura ta nu va fi niciodată mai bună decât pacea ta.
Dacă mâna ta dreaptă te sminteşte, iart-o; eşti trupul tău şi sufletul tău, şi este greu, dacă nu chiar cu neputiinţă, să stabileşti hotarul care le desparte…
Nu întrece măsura în arătarea adevărului, fiindcă nu este om care, la sfârşitul zilei, să nu fi fost nevoit să mintă cu îndreptăţire.
Nu jura, fiindcă orice jurământ este o afectare.
Ţine piept răului, dar fără uimire şi fără mânie. Celui care îţi dă o palmă pe obrazul drept, întoarce-i şi celălalt obraz, dar niciodată să nu o faci de frică.
Eu nu vorbesc de răzbunări, nici despre iertare; uitarea este singura răzbunare şi singura iertare.
Să faci bine duşmanului tău poate fi lucrarea dreptăţii şi nu e greu să o faci; să-l iubeşti stă în puterea îngerilor, nu a oamenilor.
Să faci bine duşmanului tău este cel mai bun chip de a-ţi satisface trufia.
Nu strânge aur pe pământ, fiindcă aurul este pricina lenei, iar din lene se trage întristarea şi plictisul.
Gândeşte-te că ceilalţi sunt drepţi sau vor fi, iar dacă nu este aşa, atunci greşeala nu este a ta.
Dumnezeu este mai milostiv decât oamenii şi le va măsura faptele cu altă măsură.
Dă cele sfinte câinilor şi azvârle mărgăritare porcilor; lucru important este să dai.
Caută penttru plăcerea de a căuta, nu de a găsi.
Poarta alege, nu omul.
Nu judec pomul după roadele lui, nici omul după fapte; acestea pot fi mai bune sau mai rele.
Nimic nu se clădeşte pe piatră, totul se înalţă pe nisip, dar noi avem datoria să construim ca şi cum nisipul ar fi de piatră…
Fericit săracul fără amărăciune sau bogatul fără trufie.
Fericiţi cei curajoşi, cei ce primesc cu bărbăţie și înfrângerea, şi laurii biruinţei.
Fericiţi cei ce păstrează în amintire cuvintele lui Virgiliu ori ale lui Hristos, fiindcă acestea le vor lumina zilele.
Fericiţi cei ce sunt iubiţi şi cei ce iubesc, precum şi cei care se pot lipsi de iubire.
Fericiţi cei fericiţi.
Jorge Luis Borges, „Fragmente dintr-o Evanghelie apocrifă”
(rubrică realizată de Odilia Roșianu)
