Literatura de azi 
Un anunț primit prin poșta electronică face reclamă unei noutăți, Built-in Oederly Organized Knowledge, cu sigla BOOK, pe scurt CARTE.
Fără fire, baterie, circuit electric, întrerupător sau buton, este compact și portabil, poate fi utilizat și când stai în fața șemineului. Este alcătuit dintr-o serie de foi numerotate (din hârtie reciclabilă), fiecare dintre ele conținând mii de biți de informație. Aceste foi sunt ținute laolaltă într-o înșiruire corectă printr-o elegantă supracopertă numită legătură.
Fiecare pagină este scanată optic și informația e înregistrată direct în creier. Există o comandă browse care permite trecerea de la o pagină la alta, înainte sau înapoi, doar printr-o simplă atingere cu degetul. O funcție numită „indice” îți înlesnește instantaneu subiectul dorit la pagina exactă. Se poate achiziționa un opțional numit „semn de carte” care îți permite să te întorci acolo unde te-ai oprit prima oară, chiar dacă BOOK a fost închisă.
Anunțul se termină cu diferite alte precizări despre acest instrument formidabil de inovator și se menționează difuzarea în comerț a unei Portable Erasable-Nib Cryptic Intercommunication Language Stylus, PENCIL (creion).
Nu e vorba doar de o treabă hazlie, este și răspunsul la multe întrebări neliniștitoare referitoare la o posibilă dispariție a cărții în fața ofensivei computerului.
(…)
Progresul nu înseamnă mersul înainte cu orice preț.
Umberto Eco, „Pliculețul Minervei”
(traducere de Mihaela Șchiopu)
(text selectat de Odilia Roșianu)
