Memoriu
Am fost făcut prizonier în ziua de 26 iulie 1917, în următoarele împrejurări. Făceam parte din Regimentul Suceava Nr. 16, comandat de dl. Colonel Cezar Mihail, și eram comandantul secției I de mitraliere din Comp.8 a. Atașat Comp. 7 de sub comanda d-lui locot. Paplica, aveam piesele în sectorul acestei companii – pe Cota Ungureanu, Valea Oituzului.
Încă din seara de 25 iulie 1917 inamicul a început pregătirea de artilerie, care a devenit violentă în dimineața zilei de 26 iulie, continuând cu cea mai mare intensitate până la ora 10, când s-a produs un atac general pe toată Valea Oituzului. Am respins însă ușor acest atac. A urmat o nouă pregătire de artilerie mai violentă, care ne-a îngropat cea mai mare parte din oameni sub dărâmăturile tranșeelor. Auzeam focuri de armă când în spatele nostru în jumătate la stânga și cum treceau într-acolo întăriri, am bănuit că s-a pierdut o parte din tranșee.
Din cauza tirului violent – cu toate sforțările noastre, n-am mai putut restabili legătura telefonică, iar prin patrulare devenise extrem de greu. La ora 13:30 a urmat un nou atac pe care l-am respins din nou Comp. 5 care ca întărire a avut și ea pierderi mari de tot.
Noua pregătire artileristică – de o violență extremă – care a urmat ne-a sfărâmat aproape complet tranșeele si bordeele, iar la ora 18:30, când s-a produs ultimul atac inamic – erau sectoare întregi de tranșee fără garnizoană din cauza pierderilor de oameni.
La ora 18:30 am fost atacați din front și din spate, căci inamicul pătrunsese complet la stânga noastră. După o scurtă și violentă luptă de mitraliere aruncând grenade – culcați în pâlnii de obuze. Am aruncat cu două grenade pe care le-am găsit la îndemână și apoi am vrut să fug înapoia crestei înțelegând că poziția e pierdută.
Am fost întâmpinat de un alt grup tot cu grenade – care urca la deal.
Am fost fugărit până într-un bordei – căci nu mai aveam nici o armă la mine – unde era să fiu omorât dacă un ieșeam – încercând din nou să fug. Am fost prins. Făceam parte din Reg. 18 vânători alpini din Brigada 15 de Bavaria.
Trecând pe la Regimentul – Brigada – Divizie si corpul respectiv, am fost dus în lagărul de la Râșnov Brașov. Tot drumul am văzut cum treceau rezerve de infanterie și artilerie inamice, a început apoi a sosi un număr extraordinar de mare, ceea ce provoca îngrijorarea tuturor, mari transporturi de răniți care nu mai aveau loc prin spitale. Erau complect surprinși de rezistența românească.
Am fost dus apoi în lagăr de ofițeri prizonieri de la Sapronijek unde am fost aproximativ bine tratați, primind îmbrăcăminte, hrană, soldă și îngrijiri în marginile posibilității.
Ni s-a dat voie să ne procurăm, cu banii noștri însă, cât putem și cei bogați nu prea o duseră rău. M-am întors din captivitate în ziua de 24 Martie cu trenul.[…]
Sublocotent Petrescu Camil
Reg. Suceava Nr. 16
1918 aprilie 15
(rubrică realizată de Odilia Roșianu)
(În imagine: Camil Petrescu și Aurelian Bentoiu; sursa foto: Fototeca Muzeului Național de Istorie a României; detinator: MNIR)