La 17 ani, la o petrecere, i-am spus prietenei mele de atunci, arătîndu-i o tipă de vîrsta noastră, de o frumusețe aparte, pe care o vedeam pentru prima oară: uite, tipa aia va fi nevasta mea. Prietena a rîs, fiindcă eram îndrăgostit de ea și gluma mea i se părea bună.
La 18 ani, după despărțirea de ea, am invitat-o pe Alina, viitoarea mea soție, la teatru: la Național, la „Vrăjitoarele din Salem”.
A fost prima noastră întîlnire și „cavalerul” a întîrziat, fiindcă uitase biletele acasă și a trebuit să se întoarcă din drum, de la stația Ozana.
De atunci, de peste un sfert de secol, tot întîrzie Soția la întîlnirile noastre, cum probabil întîrziase și prima dată, dar nu mi-a spus.
Daniel Cristea-Enache 12.08.2018
Uite, tipa aia va fi nevasta mea
