Mariana Badea 
Apărut la finele anului 2021, DOOM-3 cuprinde 62 000 de CUVINTE, peste 3 600 de articole noi față de DOOM-2, din 2005. Termenii nou introduși sunt marcați cu semnul +. Actuala ediție este revizuită integral și adăugită substanțial față de cea precedentă. Destinat „publicului larg, cu precădere școlar”, dicționarul ține cont de noutățile lingvistice din gramaticile academice – GALR, GLRG și parțial din GBLR –, „așa cum se predă acum în învățământul de cultură generală”.
GREȘELI DE CORECTURĂ
La o primă consultare a dicționarului, am constatat câteva erori de corectură care îi pot deruta pe cei care au așteptat noutățile DOOM-ului.
*Astfel, în CUPRINS, la unele cuvinte a fost adăugată la final litera „c” și a reieșit: „locuțiunilec”, în loc de „locuțiunile”, „cuvintec”, în loc de „cuvinte”, „sintacticec”, în loc de „sintactice”, „verbalec”, în loc de „verbale”. Într-adevăr, este o greșeală minoră, dar nu când vorbim despre o carte de limba română.
*Termenul PROCRASTINARE (tergiversare, amânare de pe o zi pe alta) este scris greșit – PROCASTINARE – chiar fără litera „R” care face parte din radicalul latin: „cras, crastino” = mâine. Cred că a fost scris greșit din neștiință, pentru că este așezat în Dicționar acolo unde este locul său, fără „R”-ul din interiorul cuvântului.
NEOLOGISME
Majoritatea cuvintelor incluse în DOOM-3, în plus față de DOOM-2, sunt NEOLOGISME sau TERMINOLOGII din cele mai diverse domenii (informatică, termeni medicali, cuvinte livrești, etc.). NEOLOGISMELE sunt numeroase și mai puțin folosite de publicul larg (căruia i se adresează DOOM-3): +refractiv adj., +advertorial s.n., +algoritmică s.f., +adresabilitate s.f.,+continuativ adj., +corsetier s.m., +credențial s.n., +heptatlonist s.m., +heterociclic adj. etc.
Cele mai multe au fost impuse de etapa actuală, prin circulația largă, a unor cuvinte cum ar fi: a digitaliza, comorbiditate, a informatiza, proeuropean, dacomanie, croniciza (a~), contacți.
CUVINTE STRĂINE
S-au adăugat multe cuvinte străine, mai ales din limba engleză, unele utilizate deja în vorbirea curentă, chiar dacă au corespondent în limba română. Se păstrează, însă, SCRIEREA IN ENGLEZA, așa că trebuie ca măcar să ai idee de această limbă, pentru că respectivii termeni nu sunt românizați: fake news, take away, fairplay, breaking news, happy-end, Brexit, afterschool, all-inclusive, weekend, online, baby-boom, blockbuster, checklist, room-service, sound blaster, hacking, hairstyling etc. La aceste cuvinte nu este indicat sensul, ci trebuie căutat în alte surse, ne avertizează dicționarul, pentru că „DOOM nu este dicționar explicativ”.
Alte exemple de cuvinte străine adăugate, care nu sunt nici pe departe folosite de „publicul larg”: +machist (referitor la macho), +abaca (cuv.filip.) – cânepă de Manila, +burka (cuv.ar.), +guarani (cuv.amerind.) – nume etnic, +wellness (engl.), +booking (engl.). În DOOM-3 sunt incluși prea mulți termeni străini, în opinia mea, despre care autorii menționează la pagina 190: „Includerea cuvintelor străine în Dicționar nu înseamnă că DOOM-3 recomandă folosirea tuturor, cu atât mai puțin a celor pentru care se pot găsi în limba română cuvinte sau expresii cu sensuri asemănătoare ori chiar aproape identice.” Sunt curioasă câți români știu să scrie corect toate aceste anglicisme pe care, de altfel, mulți le rostesc cu emfază!
CUVINTE și EXPRESII FAMILIARE
Am încercat o mică selecție cu ceea ce am reușit să observ în timpul scurt de la apariția DOOM-3. Unele cuvinte sau expresii, care depășesc limba standard actuală, au fost propuneri de la oameni (?!), o serie de termeni fiind folosiți în vorbirea familiară și în spațiul public: +făloșenie (pop.), + găta (a ) (reg.), +dus și întors (cu), +habarnist, +de-a moaca (pe~), +gol-goluț, +bodaproste (de~), +prof/profi, +niciun chip (în~), +haloimăs, hai sictir, de-a curmeziș.
VARIANTE LIBERE
S-au redus unele variante la dubletele lexicale existente în dicționarele precedente. Aceste cuvinte sunt semnalizate prin semnul ! înaintea intrării lor în dicționar:
1) A rămas o singură variantă privind accentul la următoarele cuvinte: acatist, anost, antic, axilă, butelie, caracter, capsulă, duminică, editor, februarie, fenomen, email, gingaș, intim, mijloc, penurie, profesor, trafic, regizor, satiră, trafic etc.
2) S-a normat variantă unică pentru forma cuvântului: apocalipsă, ghimbir, mănăstire, percheziție, tăntălău, sarsana, tăieței, muschetar, cicatrici, chipie, găluști, analoagă. Totuși, s-au introdus și dublete lexicale, cum ar fi: „greier/ greierul” și „greiere/ greierele”, cu pluralul comun „greieri/ greierii”; „ansamblu/ ansambluri/ (tehn.) ansamble”; „astru, sm./ aștri; astru, s.n./astre”.
3) S-a oficializat prin normă lingvistică folosirea abrevierii „prof/profi” (fără punct sau apostrof) pentru sensul „profesor”, așadar, elevii nu vor mai fi considerați nepoliticoși atunci când vor vorbi cu sau despre „prof/ profi”, ci se va considera o adresare familiară.
4) Abrevierile formate din litere mari se scriu fără puncte despărțitoare, ca NATO, ORL, dar se păstrează abrevierile cu puncte la cuvintele din limba latină: P.S., P.P.S. Scrierea cu literă mare la toate componentele unor substantive proprii compuse: Primul Război Mondial, Al Doilea Război Mondial (în DOOM-2 „al” era scris cu litere mici).
5) Fără nicio legătură cu nimic: domnia-voastră (cu cratimă înseamnă dumneavoastră) și este pronume; Domnia Voastră (înv.), fără cratimă, este locuțiune pronominală. Pronumele de politețe domnia-ta, domnia-voastră, domnia-sa, domniile-lor se scriu cu cratimă și cu literă mică; dumneavoastră, dânsul, dânsa, dumnealui se scriu tot cu literă mică. Cu litere mari, cu sau fără cratimă, se scriu doar locuțiunile pronominale omonime, ieșite din uz, din seria Domnia Ta, Domnia-Voastră, care se foloseau în trecut pentru adresare către boieri/ domnitori etc.
6) Modificarea formei de plural: – croasant/ croasante (în DOOM-2 era pl. „croasanți”) – ecler/ eclere (în DOOM-2 era pl. „ecleruri”). 7) La cuvintele de proveniență străină neadaptate grafiei românești, articolul hotărât enclitic se leagă astfel:
– la cuvintele terminate în „w” pronunțat „v”, „k” pronunțat „c”, și „y” pronunțat ca „i”, articolul hotărât enclitic se leagă direct (fără cratimă): basedowul/ basedowuri, drinkul/ drinkuri, bodyuri, afterschoolul,/ afterschooluri, cool (invariabil), fairplayul, mallul/ malluri;
– la cuvintele a căror finală prezintă deosebiri între scriere și pronunțare (bleu/ bleu-ri), articolul hotărât enclitic se leagă cu cratimă în următoarele situații: – cuvinte cu finala „w” pronunțată „(o)u” (show-uri); – combinații străine de litere: chardonnay-ul/ chardonnay-uri, display-ul/ display-uri, flash-ul/ flash-uri, scotch-ul/ scotch-uri, speech-ul/ speech-uri, cooki-uri, fake news-ul/ fake news-uri. – pronunțare modificată în serii ca: bestseller (er se pronunță ăr); pulover (er = ăr); gospel (el=ăl).
CÂTEVA BIZARERII
a) Ceea ce mi s-a părut cel puțin bizar, dar cu totul inexplicabil în opinia mea, a fost decizia de a renunța la norma lingvistică (regula gramaticală) în următoarele situații: verbele „așază” și „înșală” au și varianta admisă „așează” și „înșeală”.
b) De asemenea, deși după numeralele mai mici de 20 se recomandă ca substantivele să urmeze direct, DOOM-3 admite și legarea cu prepoziția „de”: doi de „re”, doi de „zece”. „După numeralele egale cu sau mai mari de 20, substantivele la care se referă trebuie precedate de prepoziția „de”: 1 500 de cazuri.” (DOOM-3).
c) Scrierea cu cratimă a semnelor de punctuație: două-puncte; punct-și-virgulă; însă numeralul se scrie fără cratimă: două puncte. Celelalte semne de punctuație alcătuite tot din 2-3 cuvinte nu beneficiază de cratimă: linia de dialog, linia de pauză, semnul întrebării sau semnul exclamării au rămas așa, fără cratimă.
d) Diminutivul „găletușă” a fost „îmbunătățit” cu alte două diminutive: +găletuță și +gălețică.(?!).
e) Termenul „primă-doamnă (soție de șef de stat) s.f. art. prima-doamnă, g.-d. art. primei doamne, pl. prime-doamne, art. primele-doamne.” se scrie cu cratimă; dar se scrie fără cratimă nou-introdusul termen: „+primă doamnă adj + s.f. (~de onoare)”.
Termenul „prim-ministru (premier) s.m. art. prim-ministrul/ primul-ministru, pl. prim-miniștri, art.primi-miniștrii/ primii miniștri (Cancelaria prim-ministrului, dar și Corpul de Control al primului ministru – s.proprii)” – cu totul deosebit (!) de alt termen asemănător, dar fără cratimă: „+prim ministru (cel dintâi ministru) adj. + s.m., art. primul ministru, pl. primi miniștri, art. primii miniștri (Primul ministru român de Externe a fost Vasile Alecsandri).” (DOOM-3)
În opinia mea, prim-ministrul Ciucă va deveni – după ce nu va mai ocupa funcția – doar primul ministru al coaliției PNL-PSD-UDMR, nu?! Deocamdată, are cratimă. La prima-doamnă nu ne mai referim, pentru că nu știm dacă va fi vreodată și fără cratimă…
