Motto: „Mă simt în plus ca virgula între subiect și predicat” (Dorel Schor)
REGULA GENERALĂ PRIVIND ACORDUL PREDICATULUI CU SUBIECTUL: PREDICATUL SE ACORDĂ ÎN NUMĂR ŞI PERSOANĂ CU SUBIECTUL, IAR ÎN CAZUL PREDICATULUI NOMINAL, NUMELE PREDICATIV SE ACORDĂ, SUPLIMENTAR, ÎN GEN ŞI CAZ CU SUBIECTUL.
Exemple:
*Elevii citesc.
*Ioana este înaltă și frumoasă.
*Trandafirii sunt frumoși.
ATENȚIE! Între SUBIECT şi PREDICAT NU se pune niciodată VIRGULĂ.
ACORDUL PREDICATULUI cu un SUBIECT MULTIPLU se face astfel:
a) Când subiectul multiplu este exprimat prin pronume personale, acordul se face la persoana I sau a II-a plural, având prioritate față de persoana a III-a:
*Eu, tu şi ele vom pleca acasă. – vom pleca = predicat verbal, persoana I, numărul plural.
*Voi şi ei aţi mai rămas. – ați rămas = predicat verbal, persoana a II-a, numărul plural.
b) Când subiectul multiplu este alcătuit din substantive de genuri diferite, numele predicativ (participiul) din cadrul predicatului nominal se pune la masculin plural, gen care are prioritate în faţa femininului:
*Andrei, Mihaela şi Ioana sunt conştiincioşi. – sunt conștiincioși = predicat nominal, numele predicativ „conștiincioși” este la genul masculin, numărul plural.
*Băieţii şi fetele vor fi prezenţi la conferinţă. – vor fi prezenți = predicat nominal; numele predicativ „prezenți” este la genul masculin, numărul plural.
c) Când cuvintele care compun subiectul multiplu sunt coordonate disjunctiv, adică sunt legate prin conjuncţia disjunctivă sau/ fie, predicatul se pune la singular:
*Georgescu sau Popescu a lipsit de la şcoală.
*Mama sau tata vine la şedinţă?
*Fie Andrei, fie Mihaela va veni astăzi la mine.
d) Când elementele subiectului multiplu sunt coordonate prin conjuncţia nici, predicatul se poate pune la singular sau la plural:
*Nici Andrei, nici Ioana, nici Mihai nu a plecat/ nu au plecat.
*Nici matematica, nici fizica nu-mi plac/ nu-mi place.
ACORDUL DUPĂ ÎNȚELES este EXCEPŢIA de la regula acordului:
Atunci când SUBIECTUL este exprimat printr-un SUBSTANTIV COLECTIV (mulţime, majoritate, serie, cârd, ceată, grupă, grup, clasă, stol, echipă, formaţie etc.) şi este urmat de un determinant la plural (de oameni/ oamenilor, de elevi/ elevilor, de păsări/ păsărilor, de savanţi/ savanţilor, de greşeli/ greşelilor, de case/ caselor etc.), PREDICATUL SE PUNE LA PLURAL, adică ACORDUL se face CU ATRIBUTUL/ DETERMINANTUL, NU cu subiectul gramatical.
Exemple:
*O mulţime de oameni au strigat lozinci.
*Majoritatea parlamentarilor au votat legea învăţământului.
*Jumătate dintre ei au plecat.
*O mulţime de animale au fost sacrificate abuziv.
*O treime dintre muncitori au intrat în grevă.
*O echipă de cercetători au terminat lucrarea.
Atunci când SUBIECTUL este exprimat numai printr-un SUBSTANTIV COLECTIV, FĂRĂ DETERMINANT, acordul se face conform regulii generale: se acordă predicatul cu subiectul aflat la singular sau la plural.
Exemplu:
*Mulţimea se duce spre sediul guvernului.
ATENŢIE! O greşeală destul de răspândită este „acordul prin atracţie”, pentru că nu se identifică subiectul în mod corect:
Greșit: *Frecvenţa erorilor economice sunt cauzate de incompetenţa guvernanţilor.
Corect: *Frecvenţa erorilor economice este cauzată de incompetenţa guvernanților.
Greșit: *Trei mii de lei este o sumă importantă.
Corect: *Trei mii de lei sunt o sumă importantă.