Lia FaurLia Faur
28.11.2015

Înapoi la copilăreală!

Cui îi lipsește puțină copilăreală în viața de zi cu zi? Oricui! M-am întors de la Târgul de carte Gaudeamus, București, 2015, cu plasele pline de… benzi desenate. Nu puteam să-mi cumpăr audiobook-uri pentru că nu aș fi văzut desenele lui Șerban Andreescu și, oricât de spontană ar fi fost vocea povestitorului, ar fi lipsit pagina strălucind de culoare. Editura Adenium e pusă pe fapte mari pentru cei mici, astfel că a început în urmă cu ceva timp să editeze povești pentru copii, în benzi desenate, ediție de lux. Este și cazul cărții ABU-HASAN – Povestiri și schițe, adaptare după Ion Luca Caragiale, scenariu: Liviu Antonesei și Adriana Nazarciuc.

abu-hasan-povestiri-benzi-desenate-caragiale

Așa cum naratorul are rolul său în schița Dl. Goe de I. L. Caragiale, aici intervine rolul scenariștilor să preia subtilitățile textuale și să redea umorul, mirarea, încruntarea, bunăvoința ori alte sentimente fără de care textul nu ar mai fi același. Complexitatea acestui act constă în chiar reducerea cuvintelor, eliminarea unor fragmente întregi și păstrarea mesajului esențial. La sfârșitul dialogului între Goe și cele trei femei, asupra pronunției cuvântului ”marinar” , scenaristul intervine ironic și amuzat cu o explicație suplimentară: ”Venea trenul și nu aveau timp pentru lecții de gramatică”, ceea ce conferă și mai multă expresivitate textului. Trenul apare, norii seamănă cu niște cocori proaspăt întorși din țările calde, pălării și fețe preocupate se grăbesc să urce, pregătind momentul următor. O plăcuță atașată ultimului vagon indică direcția Iași-București, fără nicio explicație, acest Goe universal poate urca din orice stație, în orice timp. Controlorul primește și el accent de Iași, încât nu mai ai nici un dubiu că cel puțin unul dintre scenariști va fi și el un cetățean al urbei. Scena blocării lui Goe în cabină este redată prin onomatopee, iar lovitura la nas prin desene cu chip de mort, fulgere, stele, sugestia trimițând la dezastrul închipuit de un copil atunci când se lovește.

Textul schiței Dl. Goe de I.L. Caragiale poate fi citit în cincizeci și patru de imagini.

abuhasan3

A doua schiță, Vizită, începe cu încadrarea timpului, culorile sunt ale înserării, luminile sunt aprinse. Onomatopeele și semnele de întrebare ori exclamare răzbat din majoritatea scenelor, se sugerează că e un mic război în spatele aparentului calm al doamnei Popescu. Fata în casă își face prezența în culoarea gri, semn că vine dintr-un dezastru, teafără, totuși, spunând: ”Coniță, iată cafeaua!” Dinamica întâmplărilor, neastâmpărul băiatului, sunt foarte bine redate în banda desenată, culorile sunt vii, personajele în mișcare. Plecarea vizitatorului este una dintre imaginile care impun curiozitatea, suspansul. O pisică mirată, semne de întrebare, privirea personajului și ”pliciclompul” șoșonilor pregătesc încheierea cunoscută: Ionel a turnat cheseaua cu dulceață în șoșonii musafirului.

Textul schiței Vizita… de I.L. Caragiale poate fi citit în cincizeci și două de imagini.

În Bubico atrag atenția gândurile personajului: cățelul și o mănușă de box, o țigară și un chibrit, cățelul și un ciocan, un măgar și un pumn, toate semnifică starea de nervozitate în care călătorește el. Finalul e mai greu de acceptat, mai ales pentru iubitorii de animale, iar personajul apare ca fiind diabolic. Se creează o tensiune psihologică bine redată în cuvinte și imagini. Textul schiței Bubico de I.L. Caragiale poate fi citit în șaizeci de imagini.

abuhasan4

Kir Ianulea debutează cu chipul povestitorului. Povestea cu dracii și Ianulea este plină de haz și textul este într-un melanj perfect cu desenul. Se schimbă nuanțe, culori, se face trecerea din poveste în poveste, predomină tonurile de maro și gri, culori mai puțin intense în comparație cu cele din schițele anterioare. Dracii sunt ba roșii, ba verzi, ba maro, mici sau mari, ocupați sau ghiduși. Aghiuță are comportament de copil neastâmpărat care primește o pedeapsă – provocare: să se ”împielițeze” în om și să se însoare cu o femeie timp de zece ani. El va fi trimis pe pământ ca să afle de ce toți bărbații care ajunseseră in iad dădeau vina pe femei. Se îndreaptă spre București, unde trebuie să trăiască cu nevasta timp de zece ani, după care, să revină în iad, să raporteze toate cele întâmplate în acest timp. Ajuns acolo, se prezintă ca fiind un negustor bogat, pe nume Kir Ianulea, ai cărui părinți au murit în împrejurări tragice. Povestea ajunge la urechile tuturor vecinilor și curând se căsătorește cu o fată foarte frumoasă și așezată, dar fără zestre, Acrivița. Cu cât el o iubește mai mult, cu atât ea devine mai rea și mai insuportabilă. Nu reușește să-și ducă sarcina la sfârșit, semn că femeile sunt mai a dracului decât dracul împelițat.

Textul schiței Kir Ianulea de I.L. Caragiale poate fi citit în șaptezeci și patru de imagini.

Abu – Hasan este o povestire amplă despre feciorul unui negustor bogat, pe vremea califului Harun-al-Rasid, din Bagdad. După moartea tatălui, Abu-Hassan își cheltuiește averea pe petreceri și mese fastuoase cu prietenii săi. Rămas sărac merge să le ceară ajutorul, însă ei îl evită. Abu-Hassan hotărăște împreună cu mama sa ca în fiecare seară să meargă pe pod și să invite un străin la cină, să nu mai fie singur. De aici o întreagă poveste moralizatoare, derulată în o sută paisprezece imagini, care se citește repede și plăcut. Sunt evidențiate în text mesaje ce traduc morala pe un fond al desenelor încărcate de dinamismul cromatic oriental prin opulența unor palate, iar la polul opus, sărăcia unor colibe. Noaptea, visul, bucuria, tristețea, toate sunt sugerate într-un singur scop, cel al înțelegerii unui mesaj încărcat de semnificații.

hyperliteratura-abu-hasan-benzi-desenate-header

Cu file lucioase și coperte cartonate, cartea poate fi citită oriunde chiar și deasupra tabletei sau a laptopului, așa cum am făcut eu.

Lectură plăcută și nu uitați: pentru o viață sănătoasă fiți copii cel puțin treizeci de minute pe zi!

Foto: http://www.adenium.ro/carte-copii/86-abu-hasan-povestiri-benzi-desenate-caragiale.html

998 cititori