Lucian-Zeev Herșcovici 
M-am gândit adeseori la Seder Pesah, cina specială din seara de ajun al primei zile, sau în afara Israelului al primelor două zile a Paștelui Evreiesc. O sărbătoare de familie care aniversează ieșirea poporului lui Israel din Egipt, din robie în libertate. Tradiție bine stabilită, numită Seder (ordine), care include lectura Hagadei (povestirea ieșirii lui Israel din Egipt) și un ritual menit să amintească faptele: platoul de Seder, participarea copiilor prin întrebările puse de cel mai tânăr dintre comeseni, Ma niștana (Prin ce este diferită această seară), ideea că fiecare este dator să știe că el însuși a ieșit din Egipt, consumul de mațot (azime, sau pască), obligația de a prelungi ceremonia până la miezul nopții. Dar cum pot să fie menținuți copiii treji? În acest scop au fost compuse cântece speciale. Unul dintre ele, în limba ebraică, cu unele cuvinte arameice intercalate, are formă de dialog: Ehad, mi yodea? (Unu, cine știe?), în sens de: cine știe ce simbolizează. Astăzi, este cântat de toți comesenii. În trecut, el avea forma de dialog între șeful familiei, care conducea cina de Seder, și copiii aflați la masă. El punea întrebarea și unul dintre copii, care știa răspunsul, îl dădea. Fiecare copil voia să răspundă, pentru a arăta că știe. Forma dialogului era de continuare a numărătorii, de la 1 la 13. Pentru copii era atât o distracție, cât și o formă de remarcare personală, reunind știința cu jocul. Pe lângă metoda de a-i menține treji pe copii, dialogul era o cale de educație și instruire a acestora. Dialog pentru a menține atenția, dar și ca metodă pedagogică. Îmi amintește de poezia Trei fețe de Lucian Blaga: „Copilul râde: Înțelepciunea și iubirea mea e jocul!/Tânărul cântă: Jocul și-nțelepciunea mea-i iubirea!/Bătrânul tace: Iubirea și jocul meu e-nțelepciunea!”. Fiecare număr corespunde unei strofe: cântecul are 13 strofe, semnificația fiecărui număr repetându-se în strofele următoare. Unu (Unul) este Dumnezeu; doi (două) sunt Tablele Legii; trei sunt tații (strămoșii) lui Israel, patriarhii Avraham, Ițhak, Iacov; patru sunt mamele lui Israel – Sara, Rivka, Lea, Rahel; cinci sunt cărțile Torei (Humaș, sau Pentateuc); șase sunt părțile învățăturii, Mișnei; șapte sunt zilele săptămânii; opt sunt zilele de la nașterea unui prunc de parte bărbătească până la circumcizia lui, Brit mila, intrarea lui în Legământul lui Avraham Avinu (Părintele nostru Avraham); nouă sunt lunile de sarcină ale unei femei, până la naștere; zece sunt cele Zece Porunci predate pe Muntele Sinai; unsprezece sunt stelele visate de Iosef; doisprezece (douăsprezece) sunt triburile lui Israel; treisprezece sunt atributele lui Dumnezeu. Unele variante ale Hagadei conțin o variantă parțial diferită: opt sunt zilele de Hanuca, nouă sunt sărbătorile lui Israel. Textul cântecului este bazat atât pe rimă parțială repetată, cât și pe aliterație. Prin repetare, rima este potrivită de la o strofă la alta. Repetarea indică accentuarea elementului. Observăm corespondența între prima și ultima strofă asupra conținutului: prima strofă vorbește de unicitatea lui Dumnezeu, iar ultima despre cele 13 atribute ale Lui. Fiecare strofă începe cu numărul respectiv și cu întrebarea despre el și se încheie cu numărul unu și cu răspunsul despre el. Strofele nu sunt egale, ci în creștere una după cealaltă, fiecăreia adăugându-i-se elementul nou.
Encyclopaedia Judaica menționează studii și cercetări asupra acestui cântec. El apare pentru prima dată în Hagadot de rit așkenaz din secolul al XVI-lea și până în secolul al XIX-lea apare numai în Hagadot de acest rit. Acest fapt i-a făcut pe unii cercetători să creadă că originea cântecului Ehad, mi yodea? ar fi din Germania, din secolul al XVI-lea. Ei au remarcat similitudinea lui cu un cântec pastoral german popular din secolul al XV-lea, Guter Freund Ich Frage Dich, a cărui primă strofă se termină cu aceleași cuvinte ca și cântecul de Pesah. În unele Hagadot din secolele XVI–XVIII, prima strofă din acest cântec ebraic este tradusă în germană cu cuvinte identice din cântecul popular german. Este un element de folclor călător. Tema creștină originală a fost transformată într-o temă iudaică. Vedem un caz de împrumut literar, de interinfluență culturală de la o comunitate etnico-religioasă la alta. În privința melodiei, cercetători ai folclorului muzical evreiesc au descoperit-o utilizată în diferite comunități evreiești din sudul Franței, dar și din Ceylon și Cochin, cântată cu ocazia altor sărbători, precum și la nunți. Melodii asemănătoare au fost identificate în muzica bizantină, precum și în cea din bisericile engleză și scoțiană. Sistemul repetării completate din strofă în strofă este folosit și în textul din Had Gadia (Un ied), alt cântec cântat în seara de Pesah, inițial de evreii așkenazi, de asemenea influențat de un cântec popular german medieval.
Cântecul Ehad, mi yodea? Este prezent în toate traducerile românești ale Hagadei, dar în proză; cea mai recentă editare și traducere a fost făcută de Menahem Hacohen, Baruch Tercatin și Diana Medan (Editura Hasefer, Bucureși, 2018). Am încercat să îl traduc în formă versificată. Am trebuit să potrivesc rima, cu ajutorul comentariilor.
EHAD, MI YODEA? – UNU, CINE ȘTIE?
Traducere de: Lucian-Zeev Herșcovici
Unu, cine știe,
Ce poate să fie?
Unu, știu eu!
Unu-i al nostru Dumnezeu,
Binecuvântat și Sfânt,
În cer și pe pământ.
Doi, cine știe,
Ce poate să fie?
Doi, știu eu!
Două sunt tablele de legământ
Date de Atotsfânt.
Unu-i al nostru Dumnezeu,
Binecuvântat și Sfânt,
În cer și pe pământ.
Trei, cine știe,
Ce poate să fie?
Trei, știu eu!
Trei sunt ai lui Israel tați,
Pe vecie neuitați.
Două sunt tablele de legământ
Date de Atotsfânt.
Unu-i al nostru Dumnezeu,
Binecuvântat și Sfânt,
În cer și pe pământ.
Patru, cine știe,
Ce poate să fie?
Patru, știu eu!
Patru sunt mamele lui Israel,
Care l-au născut pe el.
Trei sunt ai lui Israel tați,
Pe vecie neuitați.
Două sunt tablele de legământ
Date de Atotsfânt.
Unu-i al nostru Dumnezeu,
Binecuvântat și Sfânt,
În cer și pe pământ.
Cinci, cine știe,
Ce poate să fie?
Cinci, știu eu!
Cinci sunt cărțile din Tora,
Pe care totdeauna le vom învăța.
Patru sunt mamele lui Israel,
Care l-au născut pe el.
Trei sunt ai lui Israel tați,
Pe vecie neuitați.
Două sunt tablele de legământ
Date de Atotsfânt.
Unu-i al nostru Dumnezeu,
Binecuvântat și Sfânt,
În cer și pe pământ.
Șase, cine știe,
Ce poate să fie?
Șase, știu eu!
Șase sunt părțile învățăturii din Mișna,
Pe care nu le vom uita.
Cinci sunt cărțile din Tora,
Pe care totdeauna le vom învăța.
Patru sunt mamele lui Israel,
Care l-au născut pe el.
Trei sunt ai lui Israel tați,
Pe vecie neuitați.
Două sunt tablele de legământ
Date de Atotsfânt.
Unu-i al nostru Dumnezeu,
Binecuvântat și Sfânt,
În cer și pe pământ.
Șapte, cine știe,
Ce poate să fie?
Șapte, știu eu!
Șapte sunt ale săptămânii zile,
În ale calendarului file.
Șase sunt părțile învățăturii din Mișna,
Pe care nu le vom uita.
Cinci sunt cărțile din Tora,
Pe care totdeauna le vom învăța.
Patru sunt mamele lui Israel,
Care l-au născut pe el.
Trei sunt ai lui Israel tați,
Pe vecie neuitați.
Două sunt tablele de legământ
Date de Atotsfânt.
Unu-i al nostru Dumnezeu,
Binecuvântat și Sfânt,
În cer și pe pământ.
Opt, cine știe,
Ce poate să fie?
Opt, știu eu!
Opt sunt zilele după care pruncul e circumcis,
În cartea Legământului lui Avraham înscris.
Șapte sunt ale săptămânii zile,
În ale calendarului file.
Șase sunt părțile învățăturii din Mișna,
Pe care nu le vom uita.
Cinci sunt cărțile din Tora,
Pe care totdeauna le vom învăța.
Patru sunt mamele lui Israel,
Care l-au născut pe el.
Trei sunt ai lui Israel tați,
Pe vecie neuitați.
Două sunt tablele de legământ
Date de Atotsfânt.
Unu-i al nostru Dumnezeu,
Binecuvântat și Sfânt,
În cer și pe pământ.
Nouă, cine știe
Ce poate să fie?
Nouă, știu eu!
Nouă sunt lunile rodului pântecului femeii născătoare,
După care se naște fiecare.
Opt sunt zilele după care pruncul e circumcis,
În cartea Legământului lui Avraham înscris.
Șapte sunt ale săptămânii zile,
În ale calendarului file.
Șase sunt părțile învățăturii din Mișna,
Pe care nu le vom uita.
Cinci sunt cărțile din Tora,
Pe care totdeauna le vom învăța.
Patru sunt mamele lui Israel,
Care l-au născut pe el.
Trei sunt ai lui Israel tați,
Pe vecie neuitați.
Două sunt tablele de legământ
Date de Atotsfânt.
Unu-i al nostru Dumnezeu,
Binecuvântat și Sfânt,
În cer și pe pământ.
Zece, cine știe,
Ce poate să fie?
Zece, știu eu!
Zece sunt vestitele porunci,
Date în Sinai, atunci.
Nouă sunt lunile rodului pântecului femeii născătoare,
După care se naște fiecare.
Opt sunt zilele după care pruncul e circumcis,
În cartea Legământului lui Avraham înscris.
Șapte sunt ale săptămânii zile,
În ale calendarului file.
Șase sunt părțile învățăturii din Mișna,
Pe care nu le vom uita.
Cinci sunt cărțile din Tora,
Pe care totdeauna le vom învăța.
Patru sunt mamele lui Israel,
Care l-au născut pe el.
Trei sunt ai lui Israel tați,
Pe vecie neuitați.
Două sunt tablele de legământ
Date de Atotsfânt.
Unu-i al nostru Dumnezeu,
Binecuvântat și Sfânt,
În cer și pe pământ.
Unsprezece, cine știe,
Ce poate să fie?
Unsprezece, știu eu!
Unsprezece sunt stelele de Iosef visate,
Așa cum le văzuse el în vis, pe toate.
Zece sunt vestitele porunci,
Date în Sinai, atunci.
Nouă sunt lunile rodului pântecului femeii născătoare,
După care se naște fiecare.
Opt sunt zilele după care pruncul e circumcis,
În cartea Legământului lui Avraham înscris.
Șapte sunt ale săptămânii zile,
În ale calendarului file.
Șase sunt părțile învățăturii din Mișna,
Pe care nu le vom uita.
Cinci sunt cărțile din Tora,
Pe care totdeauna le vom învăța.
Patru sunt mamele lui Israel,
Care l-au născut pe el.
Trei sunt ai lui Israel tați,
Pe vecie neuitați.
Două sunt tablele de legământ,
Date de Atotsfânt.
Unu-i al nostru Dumnezeu,
Binecuvântat și Sfânt,
În cer și pe pământ.
Doisprezece, cine știe,
Ce poate să fie?
Doisprezece, știu eu!
Douăsprezece sunt triburile lui Israel,
Care s-au unit apoi în el.
Unsprezece sunt stelele de Iosef visate,
Așa cum le văzuse el în vis, pe toate.
Zece sunt vestitele porunci,
Date în Sinai, atunci.
Nouă sunt lunile rodului pântecului femeii născătoare,
După care se naște fiecare.
Opt sunt zilele după care pruncul e circumcis,
În cartea Legământului lui Avraham înscris.
Șapte sunt ale săptămânii zile,
În ale calendarului file.
Șase sunt părțile învățăturii din Mișna,
Pe care nu le vom uita.
Cinci sunt cărțile din Tora,
Pe care totdeauna le vom învăța.
Patru sunt mamele lui Israel,
Care l-au născut pe el.
Trei sunt ai lui Israel tați,
Pe vecie neuitați.
Două sunt tablele de legământ
Date de Atotsfânt.
Unu-i al nostru Dumnezeu,
Binecuvântat și Sfânt,
În cer și pe pământ.
Treisprezece, cine știe,
Ce poate să fie?
Treisprezece, știu eu!
Treisprezece sunt ale Domnului atribute,
De toți știute, cunoscute.
Douăsprezece sunt triburile lui Israel,
Care s-au unit apoi în el.
Unsprezece sunt stelele de Iosef visate,
Așa cum le văzuse el în vis, pe toate.
Zece sunt vestitele porunci,
Date în Sinai, atunci.
Nouă sunt lunile rodului pântecului femeii născătoare,
După care se naște fiecare.
Opt sunt zilele după care pruncul e circumcis,
În cartea Legământului lui Avraham înscris.
Șapte sunt ale săptămânii zile,
În ale calendarului file.
Șase sunt părțile învățăturii din Mișna,
Pe care nu le vom uita.
Cinci sunt cărțile din Tora,
Pe care totdeauna le vom învăța.
Patru sunt mamele lui Israel,
Care l-au născut pe el.
Trei sunt ai lui Israel tați,
Pe vecie neuitați.
Două sunt tablele de legământ,
Date de Atotsfânt.
Unu-i al nostru Dumnezeu,
Binecuvântat și Sfânt,
În cer și pe pământ.
