Domnița Ștefănescu 
30 -31 august 1995. Comitetul Executiv al CDR dezbate şi adoptă „moţiunea grâului“ programată să fie o moţiune de cenzură, doar dacă celelalte partide de opoziţie o vor suspţine. Dar, PD declară că o votează, dar n-o semnează, PAC a decis să n-o sprijine deoarece doreşte ca Guvemul să-şi ducă mandatul până la capăt „pentru a avea un interlocutor în campania electorală”, PL’93 pune condiţia ca moţiunea să cuprindă mai multe elemente liberale, PS ar fi dispus să dea o mână de ajutor CDR după ce Biroul Executiv şi liderii din teritoriu vor studia textul moţiunii şi vor decide în consecinţă.
– Deoarece PS ia atitudine critică tot mai des faţă de actuala guvernare, Tudor Mohora, liderul partidului, se simte dator să sublinieze că PS se află „într-o poziţie de stânga“.
1 septembrie 1995 . Aflat într-o vizită în România, Max van der Stoel, înalt comisar al OSCE pentru minorităţi naţionale, face declaraţii în legătură cu Legea învăţământului adoptată de Parlamentul României. Raportându-se la standardele internaţionale care nu prevăd un învăţământ în limbile minorităţilor naţionale pentru toate materiile şi la toate nivelele de învăţământ, oaspetele apreciază că Legea învăţământului din România permite o flexibilitate apreciabilă în aplicarea sa. Ţinând cont de explicaţiile reprezentanţilor Guvernului României, înaltul funcţionar consideră că în România există voinţa respectării standardelor internaţionale în domeniu şi că Legea învăţământului va putea fi aplicată în conformitate cu aceste standarde, aşa cum au garantat oficialităţile române.
2 septembrie 1995. Odorheiul Secuiesc. La manifestaţia de protest a maghiarilor împotriva Legii învăţământului, vorbitorii susţin în diverse variante ideea conform căreia legea „urmăreşte distrugerea limbii şi culturii maghiare“. Pentru a împiedica acest „genocid cultural“, Forumul cetăţenesc de la Odorheiul Secuiesc (denumire dată acestei manifestaţii) a adoptat o Proclamaţie în care se cere Parlamentului României să ia în discuţie iniţiativa legislativă maghiară privind învăţământul minorităţilor. Manifestanţii au mai hotărât să constituie şi Fundaţia şcolilor maghiare din România.
– La şedinţa Consiliului Naţional al PUNR, Valer Suian, secretar executiv al partidului, propune revizuirea Constituţiei în secţiunea referitoare la sistemul bicameral al Parlamentului, considerat complicat şi costisitor. PUNR-iştii au în vedere să se renunţe la una din Camere sau să se reducă numărul mandatelor şi să se diferenţieze atribuţiile Camerelor. În ce priveşte modificările ce vor fi aduse Legii electorale, PUNR se pronunţă pentru votul nominal şi pentru pragul de 5% necesar accesului partidelor în Parlament.
– La şedinţa Comitetului Director lărgit al PNŢCD, Corneliu Coposu rosteşte primul discurs după o absenţă îndelungată din viaţa politică. După ce afirmă că România are, dincolo de graniţele sale, o imagine dezastruoasă, iar în interior o situaţie critică din cauza unei politici greşite, preşedintele PNŢCD consideră că partidul său trebuie să ajungă la guvernare, iar pentru aceasta e necesar să se lanseze într-o campanie electorală bine pregătită şi convingătoare.
4 septembrie 1995. Purtătorul de cuvânt al PNŢCD, senatorul Radu Vasile, anunţă că moţiunea privind politica agrară a Guvernului pe care partidul său a dorit-o ca fiind una de cenzură, va fi, din păcate, una simplă, deoarece nu s-a putut ajunge la numărul de semnături necesare. După opinia lui Radu Vasile, partidele care n-au susţinut ideea unei moţiuni de cenzură – PD, PAC, UDMR, PSDR – ar trebui să-şi asume responsabilitatea pentru eşecul acestei iniţiative. În legătură cu recentele revendicări formulate de UDMR la mitingul de la Odorheiul Secuiesc, Radu Vasile consideră că pretenţia minorităţii maghiare de a fi considerată naţiune parteneră nu poate fi pusă în discuţie, deoarece acesta ar fi primul pas către federalizarea României.
– La conferinţa de presă a PSM, liderii acestui partid critică din nou politica economică a Guvernului şi recomandă reconcilierea naţională pentru a cărei realizare lansează o proclamaţie ce susţine „alternativa iubirii“. Prin „alternativa iubirii” PSM înţelege în primul rând relansarea stângii prin armonizarea mişcărilor social-democrate, socialiste, muncitoreşti şi comuniste, dar şi amnistierea foştilor membri ai CPEx şi ai Securităţii.
– În deschiderea sesiunii parlamentare de toamnă se aleg Birourile Permanente ale celor două Camere. Camera Deputaţilor : Radu Berceanu, Ioan Gavra, Dan Marţian, Ion Raţiu – vicepreşedinţi ; Ovidiu Petrescu, Ioan Marinescu, Raymond Luca, Borbély Lászlo – secretari; Emil Stoica, Sorin Lepşa – chestori. Senat: Ion Solcanu, Radu Vasile, Valer Suian – vicepreşedinţi; Mihai Matetovici, Florin Buruiană, Kozsokár Gábor, Corneliu Vadim Tudor -secretari: Constantin Sava, Florin Velicu – chestori.
– În cuvântul său, rostit cu prilejul reluării lucrărilor Parlamentului Ungariei, premierul Gyula Horn reafirmă necesitatea realizării reconcilierii istorice dintre Ungaria şi România, după modelul franco-german, idee propusă de preşedintele României, Ion Iliescu.
