Domnița Ștefănescu 
10 mai 1995. Membrii Comisiei „Apartamentul” au finalizat raportul ce analizează modul în care s-au atribuit şi închiriat locuinţele din fondul locativ de stat anumitor categorii de beneficiari: deputaţi, senatori, membri ai Guvernului, ai preşedinţiei etc. Pentru ca în viitor să se elimine arbitrariul, în acest domeniu, au produs un proiect de lege pentru reglementarea situaţiei locuinţelor de protocol. Comisia „Apartamentul” a luat fiinţă prin Hotărârea Parlamentului României nr. 6/4.5.1994, cu o denumire care îi descrie şi obiectul de activitate: Comisia comună de anchetă asupra atribuirii de locuinţe din fondul locativ de stat pentru deputaţi, senatori, membri ai Guvernului şi pentru personalul din aparatul celor două instituţii şi al preşedinţiei în perioada 1990-1994. Au fost cercetate 3496 de persoane din categoriile menţionate şi s-a stabilit că în 118 cazuri s-au produs ilegalităţi. Între cele 118 persoane sunt şi nume foarte sonore.
– Ion Radu, fost demnitar comunist până în decembrie 1989 (viceprim-ministru al Guvernului), s-a sinucis prin împuşcare în locuinţa sa din cartierul Dorobanţi. Ion Radu a făcut parte din lotul foştilor demnitari arestaţi în decembrie 1989, a fost condamnat la 8 ani închisoare şi eliberat pentru a-şi îngriji sănătatea.
11 mai 1995. Strasbourg. Palatul Europei. România este prima ţară care depune la Consiliul Europei instrumentele de ratificare a Convenţiei-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale.
– La şedinţa Delegaţiei Permanente a PDSR, Adrian Năstase aminteşte pentru prima oară de „costurile” deloc neglijabile pe care a trebuit să le suporte partidul de guvernământ pentru a închega şi mai ales pentru a menţine alianţa cu PUNR, PSM şi PRM, alianţă care a afectat imaginea partidului său, pregătit în prezent să analizeze şi viabilitatea altor alianţe.
– La iniţiativa PD, are loc o întâlnire a câtorva partide de opoziţie – PSDR, PL’93, PAC, UDMR – la care se pun bazele unei alianţe neelectorale, de colaborare în plan parlamentar. Alianţa cu UDMR se realizează în condiţiile în care niciunul dintre partidele prezente „nu sprijină enclavizarea pe baze etnice” – după cum declară Adrian Severin.
– La o recentă întâlnire Clinton-Elţîn, s-a reafirmat opoziţia Rusiei faţă de extinderea NATO. Purtătorul de cuvânt al preşedintelui României, Traian Chebeleu, afirmă că există din partea Rusiei, în această problemă, „anumite susceptibilităţi de care trebuie să se ţină seama”.
13 mai 1995. Liberalii mai fac un pas spre unificare. PNL fuzionează cu cele două grupuri desprinse din PAC şi PL’93 şi astfel devine partidul liberal cu cel mai mare număr de parlamentari (12). Reprezentanţii din teritoriu ai celor 3 formaţiuni au aprobat componenţa organismelor centrale de conducere, în care au fost cooptaţi nou veniţii: Crin Antonescu – vicepreşedinte. În Biroul Permanent Central au intrat: Dan Căpăţână, Octavian Bot, Laurenţiu Priceputu, Sorin Pantiş, Emil Tocaci. Constantin Bălăceanu Stolnici a fost ales preşedintele Consiliului de onoare, Alexandru Paleologu, preşedintele Senatului PNL, iar Valeriu Stoica a fost desemnat la conducerea departamentului de relaţii PNL – CDR. Liderii CDR salută acest succes liberal şi îşi exprimă speranţa că procesul de unificare în tabăra liberală va continua.
15 mai 1995. Ion Diaconescu explică de ce PNŢCD n-a dat curs niciuneia dintre invitaţiile PD de a participa la întâlnirile săptămânale cu lideri ai Opoziţiei. Prim-vicepreşedintele PNŢCD consideră că PD are obligaţia să invite liderii CDR, demonstrând astfel că recunoaşte alianţa ca pe o „entitate stabilă”, şi nu partidele componente ale Convenţiei.
15 – 16 mai 1995. Preşedintele Germaniei, Roman Herzog, face o vizită în România unde are o serie de întâlniri cu preşedintele ţării, primul ministru, liderii Opoziţiei şi alte personalităţi politice. Oaspetele ţine un discurs în Parlament în care, printre altele, asigură România de sprijinul Germaniei pentru integrarea în structurile europene şi euroatlantice.
16 mai 1995. Extenuat de tensiunile din cadrul alianţei deja funcţionale, PDSR explorează noi teritorii politice pentru a-şi câştiga, eventual, noi parteneri. Sunt nominalizate câteva partide ce dau semne de compatibilitate cu PDSR – PAC, PNL, Partidul Social-Democrat Independent, Mişcarea pentru Integrare Europeană, MER, PSDT, Partidul Maghiar Liber Democrat.
– TMB – secţia a IV-a Civilă – dispune înregistrarea ca persoană juridică în registrul partidelor politice a PNL – Câmpeanu.
17 mai 1995. La şedinţa Comitetului Executiv al CDR se declară că alianţa consideră necesară încheierea în cel mai scurt timp a Tratatului politic de bază româno-ungar în care pot fi introduse şi prevederile Recomandării 1201 a CE, „cu condiţia stipulării imposibilităţii creării de zone autonome pe criterii etnice”.
– România nu are pretenţii teritoriale asupra Ucrainei – specifică, într-un comunicat, MAE ca replică la declaraţiile unor oameni politici de la Kiev care au afirmat că România nu poate intra în NATO deoarece nu renunţă la pretenţiile teritoriale asupra Ucrainei, dovada fiind insistenţa cu care demnitarii români urmăresc să includă în Tratatul politic cu Ucraina denunţarea pactului Ribbentrop-Molotov. Partea română adaugă că denunţarea pactului are doar o valoare simbolică şi morală.
