Domnița ȘtefănescuDomnița Ștefănescu
13.12.2016

Republica Moldova – între Est și Vest

15 iulie 1993. Petre Ninosu, ministrul Justiţei, îl demite din funcţie pe Corneliu Turianu, preşedintele TMB, în locul căruia îl instalează pe Viorel Roş. Demiterea este justificată prin tendinţa de politizare a actului de justiţie, lipsa de organizare şi control a activităţii instanţei, obstrucţionarea reformei justiţiei, întreţinerea unui climat de tensiune şi dezbinare a corpului de judecători din Capitală.

– PD(FSN) anunţă un program anticriză intitulat Apel către ţară despre care consideră că este compatibil şi convergent cu programul propus de CDR. PD încheie şi un pact de colaborare cu PSDT (Partidul Social – Democrat Tradițional) care uneşte cele două partide în Alianţa Social-Democrată.

– La invitaţia Parlamentului României, soseşte la Bucureşti o delegaţie a NATO din care face parte şi Loïc Bouvard, preşedintele Adunării Atlanticului de Nord.

17 iulie 1993. Plenara Consiliului Naţional al PSM. Intervenţiile membrilor de partid au ca numitor comun nemulţumirea faţă de situaţia economică a ţării, considerată ca foarte gravă. Cabinetul Văcăroiu continuă politica falimentară a guvernărilor anterioare, sunt de părere PSM-iştii, dispuşi să meargă până la capăt şi să retragă spijinul Guvernului. Mai înţeleaptă, conducerea partidului nu supune la vot această propunere pentru că are alta mai bună: până la Congresul PSM să se elaboreze un program economic şi social serios al partidului, ca alternativă la actuala guvernare şi ca program electoral. Guvernul Văcăroiu nu e singurul vinovat de criza economică ce a constituit şi tema principală a discuţiilor. Marele vinovat e FMI care, cu sprijin din interior, duce ţara la dezastru. Ilie Verdeţ e de părere că privatizarea nu ne avantajează deoarece distruge proprietatea de stat. În ceea ce priveşte sistemul de alianţe al PSM, au fost vizate pentru eventuale tratative de colaborare partidele neparlamentare din stânga spectrului politic. Plenara a decis să completeze Comitetul Director cu încă 10 membri, între care scriitorii Paul Anghel, Ion Gheorghe şi Adrian Păunescu. Au fost aleşi vicepreşedinţi ai PSM Adrian Păunescu şi Mihai Părăluţă.

– O echipă formată din președintele Republicii Moldova, Mircea Snegur, premierul Andrei Sangheli şi ministrul de Externe Nicolae Ţiu soseşte la Bucureşti. Mircea Snegur declară apăsat ca legăturile Moldovei cu România nu s-au răcit şi că se află în ţara vecină şi prietenă tocmai pentru a strânge relaţiile frăţeşti. Au loc discuţii şi în legătură cu unele proiecte de colaborare economică.

20 iulie 1993. Mircea Snegur, președintele Republicii Moldova, recomandă Parlamentului de la Chişinău, printr-o scrisoare, să susţină integrarea Moldovei în CSI (Comunitatea Statelor Independente) şi să ratifice tratatul pe care liderii unor foste republici sovietice l-au semnat la Alma Ata.

21 iulie 1993. Moscova. Dumitru Cioflină, şeful Marelui Stat Major al Armatei, se întâlneşte cu Pavel Graciov, ministrul rus al Apărării. Tema principală a discuţiilor este relaţia României cu NATO. Ministrul român afirmă că România poate colabora atât cu Rusia cât şi cu NATO şi că nu se vor construi baze militare străine pe teritoriul României, aşa cum a presupus, nemulţumit, Pavel Graciov.

21 – 22 iulie 1993. Aflat într-o vizită oficială în România, Oscar Luigi Scalfaro, preşedintele Italiei, se întâlneşte cu numeroase personalităţi politice româneşti. În cadrul unei întâlniri cu presa, oaspetele vorbeşte despre democraţie şi dictatură.

22 iulie 1993. Într-o Declaraţie de principiu, semnată de Nicolae Manolescu, președintele PAC, partidul pe care îl conduce este definit ca partid de orientare neoliberală care se bazează pe valorile civismului, democraţiei şi moralei.

– Generalul-locotenent Niculae Spiroiu, ministrul Apărării, anunţă intenţia de a propune trecerea în rezervă a generalului Gheorghe Florică, fostul comisar-şef al Gărzii Financiare, ca urmare a unor declaraţii politice pe care acesta le-a făcut la Europa Liberă şi la BBC. Gheorghe Florică este învinuit de a fi încălcat regulamentul militar, implicându-se în politică, respectiv făcând publică neîncrederea sa în Guvern şi în preşedintele ţării.

23 iulie 1993. Generalul Gheorghe Florică infirmă acuzaţia că ar fi făcut declaraţii politice postului de radio Europa Liberă.

– Traian Chebeleu, purtătorul de cuvânt al preşedintelui, susţine că se exagerează mult în legătură cu precaritatea contractului Petromin-Forum Maritime, contract încheiat într-un deplin spirit de transparenţă şi care poate fi avantajos pentru ţară dacă va fi supus în continuare analizei comisiilor de specialitate.

(sursa foto: europalibera.ro)