Domnița Ștefănescu 
15 iulie 1995. Comitetul Naţional al PAC a decis ca partidul să nu se implice în nicio alianţă în vederea alegerilor, deşi, după cum declară Nicolae Ţăran, secretarul executiv al PAC, există propuneri (insistente) de alianţă din partea PD, PL’93 şi PSDR. De altfel, N. Ţăran remarcă atitudinea surprinzătoare a PD, din ultima vreme, respectiv acordul acestui partid pentru includerea Recomandării 1201 a CE în Tratatul politic cu Ungaria, propunere respinsă categoric de PAC.
17 iulie 1995. În cadrul unei conferinţe de presă, liderii PSM declară că, deşi partidul lor sprijină încă Guvernul, temporizarea de către PDSR a unora dintre cerinţele PSM poate conduce la unele surprize, mai ales la începutul sesiunii parlamentare. Dintre aceste cerinţe fac parte un program de guvernare mai cuprinzător la secţiunea protecţie socială şi votarea unei legi a amnistiei care să-i includă şi pe foştii demnitari comunişti ce ar trebui redaţi societăţii în cadrul unui proces mai amplu „de reconsiderare a valorilor”.
– Markó Béla, preşedintele UDMR, declară: „Rezoluţia asupra protecţiei drepturilor minorităţilor şi a drepturilor omului în România, adoptată recent de Parlamentul European, reprezintă, în parte, rezultatele politicii externe a UDMR“.
– La şedinţa Consiliului Operativ al UDMR se propun (şi se acceptă) noi forme de protest ale minorităţii maghiare faţă de Legea învățământului, printre care se bucură de o atenţie sporită protestele care să sensibilizeze forurile internaţionale.
– Strasbourg. Ministrul de Externe, Teodor Meleşcanu, semnează Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare a CE, document destinat să stopeze marginalizarea acestor limbi vorbite încă de milioane de persoane din ţările membre ale CE. Carta va intra în vigoare când va fi ratificată de 5 state membre. Deschisă spre semnare în noiembrie 1992, Carta a fost ratificată până în momentul în care o semnează şi România de 3 ţări – Finlanda, Ungaria şi Norvegia – şi semnată de 11 ţări.
17 – 19 iulie 1995. La invitaţia premierului Nicolae Văcăroiu, se află în România, într-o vizită oficială, Alexander Meksi, premierul Albaniei.
18 iulie 1995. Curtea Constituţională respinge contestaţia semnată de un grup de parlamentari, în frunte cu cei ai UDMR, referitoare la neconstituţionalitatea unor articole din Legea învățământului.
19 iulie 1995. Curtea Constituţională decide că dintre toate obiecţiile formulate de parlamentarii PNŢCD şi PL’93 privind neconstituţionalitatea unor articole din Legea pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţă trecute în proprietatea statului după 6 martie 1945, doar două sunt întemeiate: trimiterea din art. 1, alineatul 1 la locuinţele trecute în proprietatea statului „fără titlu” şi cerinţa impusă de articolul 4 cetăţenilor români din străinătate de a-şi stabili domiciliul în ţară pentru a beneficia de prevederile legii.
19 – 20 iulie 1995. Lászlo Kovács, ministru de Externe al Ungariei, şi Teodor Meleşcanu, ministru de Externe al României, au reluat, la Bucureşti, negocierile asupra Tratatului politic dintre România şi Ungaria. Partea maghiară doreşte ca în tratat să fie incluse Declaraţia ONU din 1922, documentul final al reuniunii OSCE de la Copenhaga şi, negreşit, Recomandarea 1201 a CE.
21 iulie 1995. La şedinţa Comitetului Executiv al CDR se ia atitudine, printr-o notă de protest, faţă de adoptarea rezoluţiei Parlamentului European. CDR consideră că Legea învăţământului care a inspirat rezoluţia corespunde standardelor europene, dar a fost folosită de extremiştii români şi maghiari pentru alimentarea tensiunilor etnice. Se mai apreciază că miza acestui joc politic este alta, şi anume Tratatul politic româno-ungar sau competiţia dintre ţările est-europene pentru integrarea în structurile euroatlantice. În ce priveşte pretenţia PSM de a fi amnistiaţi membrii lotului CPEx, CDR declară că este vorba de o încercare de a „reabilita juridic comunismul” şi nu de considerente umanitare, fiindcă cei mai mulţi dintre condamnaţi se află, din diverse motive, în libertate.
24 iulie 1995. Preşedintele României, Ion Iliescu, a promulgat Legea învăţământului. La o conferinţă de presă convocată imediat după consumarea acestui eveniment, Ion Iliescu declară că actul legislativ care a stârnit atâtea nemulţumiri este „de foarte bună calitate, modern, competitiv şi în concordanţă cu toate standardele europene”, ceea ce l-a făcut pe preşedinte să-l promulge fără rezerve.
– Ion Iliescu, preşedintele României, califică drept neelegantă atitudinea Parlamentului israelian care a luat în discuţie, cu puţin timp în urmă, Legea caselor naţionalizate, a Parlamentului român. Parlamentarii israelieni au criticat sever această lege care nu permite (nici) evreilor din România să-şi redobândească proprietăţile naţionalizate de regimul comunist şi şi-au propus să intervină pentru a o schimba, fie pe lângă autorităţile de la Bucureşti, fie la forurile internaţionale „în vederea adoptării unor sancţiuni împotriva României”.
