Mici răfuieli cu iz electoral între aliații la guvernare

13 – 14 noiembrie 1995. Ion Iliescu efectuează o vizită oficială în Egipt, unde participă la inaugurarea Băncii româno-egiptene de la Cairo şi se întâlneşte cu preşedintele Hosni Mubarak.

– PSM avertizează din nou Guvernul că nu-i va mai acorda sprijin, dacă nu va adopta acele măsuri care să ducă la creşterea nivelului de trai. Această concluzie s-a impus în urma unor consultări cu CNSLR-„Frăţia”. PSM promite sprijin sindicaliştilor în cazul în care Guvernul nu-şi respectă promisiunile.

– PDSR primeşte, de la filialele judeţene, semnale neliniştitoare. Deputatul de Dâmboviţa, Sorin Diaconescu, şi-a dat demisia din partid şi din grupul parlamentar, explicând cauzele gestului său într-o scrisoare adresată lui Dan Marţian: abuzurile, corupţia, nepotismul, pedeserizarea forţată – fenomene care au ajuns să caracterizeze PDSR. Din aceleaşi motive se află în preajma demisiei din PDSR şi deputaţii de Olt Mircea Chioştec şi Ilie Gâtan care împreună cu senatorul Teiu Păunescu au adus la cunoştinţa conducerii PDSR nemulţumirile lor.

15 – 16 noiembrie 1995. Aflat la Paris, unde participă la aniversarea UNESCO, Ion Iliescu se întâlneşte cu preşedintele Senatului francez, Rene Monory, cu care discută despre extinderea relaţiilor româno-franceze. La întâlnirea cu preşedintele Franţei, Jacques Chirac, se pune problema realizării unui parteneriat – Franţa-­România. Într-un interviu acordat ziarului Libération, Ion Iliescu declară că admiterea Ungariei în NATO înaintea României va putea să constituie o sursă de conflicte în Europa. Referindu-se la opozitia minorităţii maghiare faţă de Legea învăţământului Ion Iliescu adaugă că aceasta e simplă demagogie deoarece maghiarii din România beneficiază de învăţământ primar, secundar şi cursuri universitare în limba maternă, ceea ce nu au obţinut minorităţile din alte ţări democratice. Etnicii maghiari din România vor însă „segregare totală”. „Nu putem crea bantustane pentru maghiari” a mai declarat Ion Iliescu.

– La Şedinţa Delegaţiei Permanente a PDSR s-au încheiat discuţiile pe marginea proiectului Legii bugetului de stat pe 1996, urmând ca acesta să intre în dezbaterea Parlamentului. Au participat la dezbateri premierul Nicolae Văcăroiu, miniştrii de stat Mircea Coşea şi Florin Georgescu, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Deficitul bugetar, estimat la 3 000 miliarde de lei, a fost redus cu 614 miliarde care trebuie acoperite printr-un regim de austeritate, PIB va creşte cu 5%, iar inflaţia va fi de 20%.

– BCCC al PNŢCD l-a ales pe Ion Diaconescu în funcţia de preşedinte al PNŢCD.

17 noiembrie 1995. La şedinţa Comitetului Executiv al CDR se adoptă o declaraţie solemnă în care liderii Convenţiei afirmă că îşi însuşesc testamentul politic al lui Corneliu Coposu. Totodată se reafirmă sprijinul pentru Emil Constantinescu în calitate de preşedinte al CDR şi candidat unic la preşedinţia României. Conţinutul acestei declaraţii – apreciază Ion Diaconescu – pune punct speculaţiilor din presă şi din diferite medii politice, referitoare la posibila înlocuire a lui Emil Constantinescu din funcţia de preşedinte al CDR şi candidat al Convenţiei la preşedinţia României, speculaţii alimentate şi de afirmaţiile care confirmau această ipoteză făcute de purtătorul de cuvânt al PNŢCD, Radu Vasile. Ion Diaconescu afirmă că PNŢCD nu va sprijini nicicum candidatura la preşedinţia României a lui Ion Raţiu, chiar dacă acesta vizează demult Cotroceniul.

17 – 18 noiembrie 1995. La lucrările Convenţiei Naţionale a PUNR, se dezbat şi se aprobă rapoartele de activitate, proiectele de statut, doctrină şi program social-economic. Surpriza care a tulburat apele neaşteptat de calme ale importantei întruniri peuneriste s-a înregistrat la cel mai palpitant punct de pe ordinea de zi: alegerea preşedintelui. Gheorghe Funar ştia că este unicul candidat pentru această funcţie, dar filiala PUNR din Bucureşti l-a propus şi pe Valer Suian. Gheorghe Funar a revenit la microfon şi l-a întrebat pe concurentul său dacă decizia de a intra în această competiţie e rezultatul vizitelor lui la Cotroceni.

Chiar dacă a ştiut să răspundă foarte bine la această întrebare Valer Suian a obţinut doar 141 de voturi, iar Gheorghe Funar – 301. Valer Suian a obţinut, cu emoţii, postul de secretar general. Au mai fost aleşi 11 vicepreşedinţi şi 2 secretari executivi. După ce a câştigat, aşa cum singur a afirmat, „prima victorie împotriva Cotroceniului“, Gheorghe Funar a rămas cu gândul tot acolo. El i-a recomandat lui Ion Iliescu să se retragă din funcţie pentru a se odihni, să intre în Partidul Pensionarilor sau să-şi creeze un nou partid pe măsura lui, fiindcă ţara are nevoie de oameni tineri, viguroşi şi care nu au nimic de ascuns poporului român. Pentru că PUNR şi-a constituit o genealogie nobilă – continua­tor al Partidului Naţional din Ardeal – reprezentanţii PNŢCD au protestat, ameninţând chiar cu convocarea în justiţie a PUNR, deoarece au considerat această apropiere drept o impietate.