Domnița Ștefănescu 
26 august 1995. Întruniţi la Ioannina (Grecia), miniştrii de Externe ai Greciei, Bulgariei şi României se pronunţă, într-un comunicat comun, pentru ridicarea sancţiunilor aplicate fostei Iugoslavii, în paralel cu intensificarea eforturilor pentru soluţionarea pe calea tratativelor a conflictului din această zonă. Părţile română şi bulgară n-au reuşit să ajungă la un punct de vedere comun în legătură cu locul unde ar trebui construit un pod peste Dunăre.
29 august 1995. Liderii partidelor din arcul guvernamental se întâlnesc din nou în prezenţa prim-ministrului şi a unor membri importanţi ai Executivului. Aliaţii reiau unele teme discutate la recenta întrevedere, din 23 august: rectificarea bugetului de stat pe 1995, problemele privatizării, strategia în domeniul legislativ pentru apropiata sesiune parlamentară, situaţia din agricultură. Chiar dacă imaginea formată este una de unitate în jurul PDSR, divergenţele exprimate sau neexprimate între aliaţi, în spatele uşilor închise, mai răzbat şi la unele conferinţe de presă. PSM, de exemplu, nu e de acord cu felul în care s-a propus rectificarea bugetului pe 1995, nici cu politica agrară a Guvernului, nici cu felul în care prim-ministrul jonglează cu datele statistice privind evoluţiile economiei.
– Printr-o ordonanţă guvernamentală se rectifică bugetul de stat pe 1995, acordându-se majorări bugetelor industriei şi agriculturii.
– Grupul interdepartamental al CDR a definitivat textul moţiunii de cenzură (12 teze) care acuză Guvernul de lipsa unei politici agrare coerente şi de atitudine rău-voitoare faţă de proprietarii de pământ. CDR nu este încă sigură de sprijinul celorlalte partide de opoziţie în susţinerea moţiunii. PD n-a fost de la început de acord cu o moţiune de cenzură pe tema agriculturii şi, nu în ultimul rând, PD are multe de reproşat Convenţiei pentru lipsa de interes cu care tratează o eventuală colaborare mai strânsă a forţelor de opoziţie, mai ales în perspectiva apropiatelor alegeri. Iar PL’93 nu reprezintă un punct de sprijin sigur.
– Revoluţionarii grupaţi în Uniunea Naţională a Organizaţiilor Revoluţionare din Decembrie şi în Consiliul Consultativ al Organizaţiilor Revoluţionarilor din Oraşele-Martir organizează o demonstraţie în cursul căreia îşi exprimă nemulţumirea faţă de o serie de aspecte din societatea românească (criza economică fără precedent, generalizarea corupţiei etc.) şi propun unele măsuri reparatorii (introducerea în Parlament, de urgenţă, a unei legi privind „îmbogăţiţii după Revoluţie”, verificarea tuturor certificatelor de revoluţionar, excluderea din conducerea ministerelor şi prefecturilor a membrilor partidelor extremiste).
– Aflată într-o vizită în România, Rita Süssmuth, preşedintele Bundestag-ului, declară că Germania va sprijini procesul de integrare europeană a României şi că Bonn-ul nu face nicio deosebire, în ce priveşte integrarea în UE, între ţările din centrul şi din răsăritul Europei. Lărgirea UE prin admiterea acestor state este o prioritate a politicii externe a Germaniei care consideră că integrarea europeană, absolut necesară, trebuie făcută cât mai repede – a adăugat Rita Süssmuth.
– S-a încheiat vizita în România a ambasadorului SUA pe lângă UE, Steward Eisenstadt, care a abordat la întâlnirile cu oficialităţile române problema retrocedării proprietăţilor comunităţilor evreieşti.
30 august 1995. La împlinirea a 55 de ani de la Dictatul de la Viena au loc acţiuni comemorative în mai multe localităţi din ţară. Presa acordă şi ea atenţie acestui moment. Departamentul Informaţiilor Publice al Guvernului a realizat o carte-document cu titlul Români hăituiţi în propria ţară. Mărturii tragice – Harghita, Covasna, Târgu Mureş – decembrie 1989, 21 martie 1990, care urmează să fie lansată cu ocazia acestui eveniment. Încă înainte de ziua comemorării Géza Jeszedszky, fostul ministru de Externe al Ungariei, transmite semnale de nemulţumire faţă de modul cum se marchează acest moment care poate să dăuneze relaţiilor româno-maghiare. Într-o scrisoare deschisă adresată preşedintelui României, diplomatul ungur îşi exprimă opinia că românii evocă, dominaţi de afecte, atrocităţi care au fost sancţionate de istorie, iar presa, exagerând în prezentarea faptelor, provoacă „un nou val de incitare antimaghiară”. Géza Jeszenszky crede că românii şi maghiarii au fost mai degrabă uniţi prin probleme comune şi că luptele dintre ei au fost provocate de intrigile turceşti, habsburgice şi ruseşti”. Într-un discurs rostit în cadrul Simpozionului naţional cu tema ,,România în vara anului 1940 sub impactul politicii de forţă. 55 de ani după Dictatul de la Viena“, Ion Iliescu propune Budapestei elaborarea unei declaraţii politice privind reconcilierea istorică dintre România şi Ungaria şi a unui document juridic care să constituie codul de conduită bilaterală.
30 – 31 august 1995. Guvernul de la Budapesta îşi declară disponibilitatea faţă de propunerea preşedintelui României de realizare a reconcilierii istorice româno-ungare şi anunţă că aşteaptă propuneri concrete în acest sens. „La chemarea de reconciliere sunt total de acord cu preşedintele Iliescu” declară Takács Csaba, preşedintele executiv al UDMR, care adaugă că realizarea reconcilierii „necesară şi posibilă“ nu depinde de etnicii maghiari „ci de voinţa politică a majorităţii”.
