„Basme” din campania electorală

EMIL CONSTANTINESCU. Născut la 19 noiembrie 1939, la Tighina, Republica Moldova, în familia unui inginer agronom, originar din Regat. Absolvent al Facultăţii de Drept din Bucureşti (1960) şi al Facultăţii de Geologie şi Geografie a Universităţii Bucureşti (1966). Doctor în geologie (1979). Carieră universitară – ­asistent, lector, conferenţiar (1987), profesor (1990) la Catedra de Mineralogie a Facultăţii de Geologie şi Geografie din Universitatea Bucureşti (din 1992) şi preşedinte al Conferinţei Naţionale a Rectorilor din România. Fost membru al PCR. A scris şi a publicat numeroase cărţi, numeroase studii, în ţară şi străinătate, a predat şi a ţinut conferinţe la universităţi de renume din străinătate. Premiul Academiei pentru Mineralogeneza zăcământului Sasca Montana (1988). Membru al societăţilor geologice din S.U.A., Marea Britanie, Germania etc. Sigla sub care evoluează în campania electorală este cea a CDR (alianţa care îi susţine candidatura la preşedinţie) – o cheie într-un cerc. Sloganul electoral preferat: „Să reclădim împreună speranţa“.

Ce promite alegătorilor? O schimbare radicală în viaţa cetăţenilor ţării aşa cum e descrisă în platforma CDR. În campania electorală, pe care a început-o la Timişoara şi a terminat-­o la Sibiu, Emil Constantinescu s-a întâlnit cu simpatizanţii săi şi ai CDR în numeroase localităţi din ţară (Baia Mare, Cluj, Sighetu Marmaţiei, Bacău, Braşov etc.), a dat interviuri în diver­se publicaţii, la posturi de radio şi televiziune, a fost prezent la conferinţe de presă, a inspirat apariţia unui Club Emil Constan­tinescu la Braşov şi a lansat Proclamaţia de la Cluj, în numele CDR, care conţine şi un apel către cetăţeni pentru a face din ziua de 27 septembrie „o răscruce istorică şi ziua învierii României“, ziua când „de noi toţi depinde ca România să devină ea însăşi“.

Cum îl văd susţinătorii? Om bun, cald, apropiat de ceilalţi, dar şi om de opinie, ferm în apărarea legilor ţării; un om liber înainte de toate, simbolul şi imaginea celor ce şi-au găsit libertatea în decembrie `89.

Ce îi reproşează adversarii? Este un valoros profesor geolog, dar nu este un om politic şi de aceea poate fi considerat o marionetă, uşor de manevrat de experimentaţii politicieni care se află în spatele lui. Blândul Emil a deschis balconul Universităţii în timpul demonstraţiilor din 1990, nu dintr-un imbold personal, ci manevrat. După decembrie `89 a ajuns profesor universitar (Ion Iliescu). A avut funcţia de conducere în organizaţia PCR din facultatea unde era conferenţiar Ion Iliescu). A fost impus CDR drept candidat la preşedinţie datorită unor legături strânse pe care le are cu unele organisme americane (Corneliu Vadim Tu­dor). A fost susţinut pentru candidatura la preşedinţie de loco­motiva CDR, care ar fi UDMR şi căreia probabil că i-a promis ceva în legătură cu Transilvania (Gheorghe Funar). Dacă va fi ales preşedintele ţării, îl va aduce pe regele Mihai şi va reface monarhia. Va restitui marile averi confiscate după 1945 proprie­tarilor, aducând populaţia în cea mai grea mizerie şi umilinţă.

GHEORGHE FUNAR. Născut la 29 septembrie 1949 la Sânnico­lau-Mare, judeţul Timiş. Absolvent al Facultăţii de Ştiinţe Economice din Cluj-Napoca (1973). Carieră universitară (asistent) în învăţămăntul agricol (1977). Din 1990 urcă treptele ierarhiei universitare până la funcţia de prodecan al Facultăţii de Horticultură şi membru în Senatul Universităţii de Ştiinţe Agricole. Este autorul unor lucrări ştiinţifice. Sigla care l-a reprezentat în campania electorală este cea a PUNR – harta României cu iniţialele Vetrei Româneşti.

Sloganul electoral: „Muncă, legalitate, demnitate, unitate naţională şi credinţă în Dumnezeu“. A fost deosebit de activ şi ofensiv în campania electorală (Cluj, Satu-Mare, Bucureşti, Braşov, Ţebea etc.), susţinând permanent că va câştiga bătălia pentru Cotroceni şi atacându-şi nemilos adversarii cei mai de temut: Ion Iliescu şi Emil Constantinescu.

                              Sursa foto: article.wn.com

Ce promite alegătorilor? Când va ajunge preşedinte, românii vor fi liniştiți în orice colţ al ţării, inclusiv în Covasna şi Harghita. Reîntregirea teritoriilor româneşti. Legături strânse cu românii aflaţi în ţările vecine şi în toate ţările lumii. Oprirea imediată a reformei în varianta Roman-Stolojan, pe care o consideră o încercare reuşită de subminare a economiei naţionale. Se va trece la adevărata privatizare, dar pe alte baze, de exemplu prin vânzare de acţiuni. Vor fi înlăturaţi cei care în 1990 au lucrat pentru subminarea economiei naţionale, începând cu vârfurile ierarhiei, adică „vom curăţa peştele de la cap“. Se va ajunge ca „la vremuri noi să existe oameni noi pentru un program nou“. Tot pentru a asigura liniştea cetăţenilor se va modifica şi Codul Penal (se vor înăspri pedepsele), se va întări MI, se va adopta o Lege a presei. Pe plan extern ne vom orienta spre Europa, în special spre statele vecine, dar vom da prioritate relaţiilor cu statele lumii a treia.

Evoluţia lui Gheorghe Funar în campania electorală a trezit unora speranţe, pe alţii i-a iritat (pe timişoreni i-a adus chiar într-o stare de furie activă), pe mulţi i-a amuzat, iar unii ziarişti au propus o ipoteză care a câştigat tot mai mult teren – înscrierea lui Gheorghe Funar în cursa prezidenţială este doar o diversiune.

Foto cover: Emanuel Pârvu (sursa: mediafax.ro)