Domnița Ștefănescu 
– Candidați pentru Cotroceni –
CAIUS TRAIAN DRAGOMIR. Născut la 16 iulie 1939 la Slatina, într-o familie de intelectuali. Absolvent al Facultăţii de Medicină din Bucureşti (1963), doctor în ştiinţe medicale (1971), antrenat în munca de cercetare medicală din Bucureşti. A conferenţiat la institute şi universităţi din străinătate: Institutul Nobel-Stokholm, Universităţile de la Oxford, Boston, San Francisco, Köln, Bonn, Louvain, Bruxelles. A efectuat stagii „Fulbright” la Universitatea Carolina de Nord. S-a făcut cunoscut şi ca poet, eseist şi publicist şi ca semnatar al Proclamaţiei de la Timişoara (1990). Consilier al prim-ministrului (aprilie 1991), subsecretar de stat la Departamentul Informaţiilor (iunie 1991- august 1992), vicepreşedinte al FSN (din martie 1992). Sigla în campania electorală a fost trandafirul FSN-ist. Sloganul electoral preferat: – „Schimbare fără ură şi fără răzbunare“.
În campania electorală (Târgu Mureş, Sfântu Gheorghe, Suceava, Ploieşti, Bucureşti etc.) a fost deseori însoţit de Petre Roman şi de alte personalităţi din staff-ul FSN şi s-a făcut remarcat prin ţinuta discursului electoral (considerată de unii o calitate, de alţii un defect) destinat mai ales intelectualilor (nu şi superintelectualilor) şi tinerilor. Pentru această ţinută sau pentru că nu-l considerau un concurent periculos, adversarii nu l-au copleşit cu acuze, dar a primit toate reproşurile inspirate de FSN. Programul electoral prezentat în presă şi popularizat în campania electorală are ca titlu Noua Românie care „nu este decât România eternă, în care suferinţa devine bucurie, dorul devine voinţă, speranţa devine adevăr“. „Noua Românie se va naşte din România eternă, printr-o schimbare fără ură şi fără răzbunare ce va merge până la capăt“. Noua Românie este prefigurată ca:
1) O Românie unică şi indivizibilă, în care „să ne regăsim unitatea – nimic nu e mai puternic în noi decât principiul românismului – în deplin respect pentru pluralism şi modernitate, în deplin respect pentru tradiţie“. Elementele neocomuniste au dezbinat şi vor dezbina naţiunea şi patria ori de câte ori avantajele de privilegiaţi ai fostului regim (care au reuşit să se salveze şi să revină în atenţie) sunt ameninţate. „Nu s-a făcut nimic pentru ca Basarabia să revină cu bunăvoinţă şi demnitate la ţară“. Se impune o atitudine mai fermă în politica externă.
2) O Românie a curajului. Comunismul dar şi „elementele neocomuniste ale puterii postrevoluţionare şi altele din afara acesteia şi din opoziţie au încercat să menţină frica la scara întregii naţiuni”.
3) O Românie a prosperităţii. Elementele conservatoare au blocat reforma care trebuie reluată prin accelerarea privatizării şi prin alte orientări cuprinse în Platforma-program „Viitorul azi“ a FSN, menită să conducă la relansarea economiei etc. etc.
Sursa foto: citatecelebre.eu
Caius Traian Dragomir observă că în campania electorală a fost singurul care s-a pronunţat decis împotriva comunismului şi care a pronuntat răspicat cuvântul capitalism. Anticomunismul e de neconceput fără toleranţă (de aici sloganul schimbare fără ură şi fără răzbunare), iar capitalismul care conduce la democraţie, transparenţă, dialog asigură şi adevărata protecţie socială. În capitalismul la care aspiră Caius Traian Dragomir individualismul este motorul acţiunii omeneşti, iar social-democraţia corectează dezechilibrele şi înfăptuieşte protecţia socială. Şi Caius Traian Dragomir îşi declară opţiunea pentru republică.
Gheorghe Funar consideră că C.T. Dragomir este „un satelit al CDR“ şi că ar fi neconstituţional să ajungă preşedinte, pentru că în Constituţie nu există un post de tutore aşa cum are candidatul FSN, în persoana lui Petre Roman.
IOAN MÂNZATU. Născut la 11 august 1932 la Bobâlna, judeţul Cluj. Absolvent al Facultăţii de Fizică şi Matematică a Universităţii Bucureşti (1955), doctor în fizică (1964). Cariera ştiinţifică: cercetător la Institutul de Fizică Atomică (1955-1972), profesor la Facultatea de Fizică a Universităţii Bucureşti, consilier ştiinţific pentru dezarmare în cadrul MAE (1964-1967), membru al (şi în conducerea) unor importante instituţii ştiinţifice din ţară şi din străinătate, răsplătit cu premii şi distincţii. Autorul unui impresionant număr de lucrări ştiinţifice (fizica atomică şi nucleară, electronică nucleară, biofizică, biotehnologie) şi chiar al unor invenţii brevetate ca şi al unor romane şi nuvele science-fiction. Este candidatul la preşedinţie din partea Partidului Republican pe care îl şi conduce şi îl consideră o formaţiune de centru la apariţie, ce s-a deplasat încet şi sigur spre centru dreapta. Platforma-program a Partidului Republican, cea cu care se prezintă în alegeri Ioan Mânzatu, este „profund liberală“, dar în perioada de tranziţie „social-liberală“ şi „republicană“, cu opţiune pentru „republica parlamentară”, ceea ce n-ar exclude un viitor referendum pentru ca populaţia să aleagă odată pentru totdeauna între republică şi monarhie. Ioan Mânzatu consideră că în România s-a impus o antireformă care ar trebui corectată printr-o lege a privatizării, a fondului funciar, a garantării investiţiilor şi profitului pentru străini, o lege a protecţiei sociale care împreună să schimbe conţinutul reformei şi să-i impună un ritm alert. În domeniul politicii externe, România nu trebuie să renunţe la idealul reîntregirii chiar dacă a ratat o şansă sau doar a amânat-o prin recunoaşterea independenţei Moldovei şi prin tratatele semnate cu Moldova şi Rusia.
Sursa foto: evz.ro
În alegerile prezidenţiale Ioan Mânzatu promite să-şi dirijeze electoratul către candidatul Opoziţiei, dacă nu va ajunge în al doilea tur de scrutin, iar dacă va candida în turul doi de scrutin speră în sprijinul Opoziţiei. În situaţia în care va apărea alături de Emil Constantinescu în al doilea tur de scrutin, atunci va fi cu adevărat dificil de ales căci „ambii suntem profesori şi mergem în aceeaşi direcţie“. Afinităţile de conduită politică şi electorală cu CDR l-au determinat pe Gheorghe Funar să-l eticheteze pe Ioan Mânzatu drept un „satelit al CDR“.
