Alte măști, aceeași față! (1)

7 octombrie 1992. Biroul Electoral Central (BEC) comunică rezultatele definitive ale alegerilor parlamentare din 27 septembrie 1992. Românii au considerat, din nou, că tot partidul lui Ion Iliescu și tot Ion Iliescu sunt cei mai de încredere candidați. În listele electorale au fost înscriși 16 380 663 alegători. S-au prezentat la vot 12 496 430 alegători (76,28%). Pentru Camera Deputaților FDSN a obținut 3 015 708 voturi (27,72%), CDR         2 177 144 voturi (20,01%), FSN 1 108 500 voturi (10,19%), PUNR          839 586 voturi (7,72%), UDMR 811 290 voturi (7, 46%), PRM 424 061 voturi (3,90%), PSM 330 378 voturi (3,04%). Celelalte formațiuni politice înscrise în cursa electorală au obținut sub 53 000 de voturi. Pentru Senat FDSN a obținut 3 102 201 voturi (28,29%), CDR 2 210 722 voturi (20,16%), FSN 1 139 033 voturi (10,39%), PUNR 890 410 voturi (8,12%), UDMR 831 469 voturi (7,58%), PRM 422 545 voturi (3,85%), PSM         349 470 voturi (3,19%), PDAR 362 427 voturi (3,31%).

11 octombrie 1992. Ziua celui de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale. Până la orele 14 au votat aproximativ 5,9 milioane de alegători, adică 36,1% din total. (Absenteismul este sesizat şi comentat de presă: «Cu un entuziasm tomnatic am votat viitorul preşedinte al României» – se poate citi în România liberă [12 octombrie].)

12 octombrie 1992. După ce BEC comunică datele parţiale ale alege­rilor prezidenţiale din care reiese avantajul net al lui Ion Iliescu, Emil Constantinescu îl felicită pe viitorul preşedinte, dorindu-i să exercite cu cinste înalta funcţie în care va fi învestit. Ion Iliescu declară că se simte onorat deoarece electoratul a făcut dovada civismului şi a responsabilităţii, a maturităţii politice şi sociale, a convingerilor şi opţiunilor democratice. „Din confruntarea elec­torală cu domnul Emil Constantinescu au câştigat democraţia, adevărul, spirtul de toleranţă, am câştigat noi toţi“. Învingătorul afirmă că doreşte o colaborare cu toate forţele politice pentru a reclădi România.

13 octombrie 1992. BEC comunică rezultatele definitive ale alegerilor prezidenţiale din 11 octombrie 1992. Ion Iliescu va fi, conform preferinţelor electoratului, preşedintele României, în următorii 4 ani – 1992-1996. (În listele electorale au fost înscriși 16 597 508 alegători. S-au prezentat la vot, în al doilea tur de scrutin, 12 153 810 alegători, adică 73,22%. Dintre aceștia 7 393 429 alegători – 61,43% – l-au votat pe Ion Iliescu. Pentru Emil Constantinescu au votat 4 641 207 alegători, adică 38,57% )

15 – 16 octombrie 1992. La un an de la învestitură, Theodor Stolojan prezintă presei şi apoi dă publicităţii Raportul guvernării în perioada octombrie 1991- octombrie 1992. Premierul consideră că echipa sa a avut în vedere două obiective, pe care le-a îndeplinit mulţumitor, desigur cu unele reproşuri ce i s-ar putea adresa: asigurarea de alegeri libere şi corecte şi oprirea declinului economic prin creşterea economică zero. „Am demonstrat că România, cu un minim de voinţă, poate reuşi, e capabilă să învingă greutăţile tranziţiei. Am pus bazele stabilizării economiei, guvernul viitor trebuie să continue pentru că e uşor să pierzi echilibrele, dar e greu să le câştigi“.

– Nu numai Executivul predă ştafeta, ci şi legislativul. Noul Parlament îşi constituie grupurile parlamentare care îşi desemnează conducătorii: FDSN –Vasile Văcaru la Senat şi Dan Marţian la Camera Deputaţilor; FSN – Ion Aurel Stoica la Senat şi Adrian Severin la Camera Deputaţilor; PNŢCD, PER – Valentin Gabrielescu la Senat şi Ion Diaconescu la Camera Deputaţilor; PAC, PNLCD, PNLAT – Al. Popovici la Senat; PUNR – Petru Dan Lazăr la Senat şi Ioan Gavra la Camera Deputaţilor; UDMR – Verestóy Attila la Senat şi Tokay György la Camera Deputaţilor; în Senat PSM şi PRM se unesc în Partida Naţională sub conducerea lui Adrian Păunescu; Alianţa Liberală (PNLAT, PNLCD) din Camera Deputaţilor e condusă de Dinu Patriciu; PAC – Stelian Tănase la Camera Deputaţilor; PSM – Tudor Mohora la Camera Deputaţilor; PRM – Dan Cristian Popescu la Camera Deputaţilor; PSDR – Sergiu Cunescu la Camera Deputaţilor.

Sursa imagine: pixwords.com