Marlene. Diva.

Au trecut anii, probabil cum trec peste noi toți, ca vântul și ca gândul. Spiritual, unii dintre noi devin precum vinul cel bun, iar alții, precum oțetul. Există lucruri, fapte și oameni care inspiră sau îmbogățesc, trasând linii drepte și oblice în conștiința noastră.

Suntem puțini cei ce și-o amintesc pe Marlene Dietrich, cei dintr-o generație pentru care filmul prezentat în alb și negru înseamnă ceva. De aceea scriu despre ea, pentru a-i netezi un drum și în amintirea generațiilor următoare.

Am în minte două cuvinte, gândindu-mă la această nemțoaică pură, ce nu a fost o simplă actriță, ci o puternică femeie înălțată ca un simbol antifascist peste ororile lui Hitler: magică, divină.

Privirea, atitudinea, vocea, temperamentul – toate au definit-o ca personalitate feminină remarcabilă de secol 20. Nu cucerea prin talent actoricesc, ci prin maiestuozitatea apariției sale simple.

Val de patimă a pus în mințile celor care au reușit s-o cuprindă, călcând principii și valori morale, însușindu-și în mod eminamente titlul de „divă”, purtând haine bărbătești și adoptând o ținută senzațională masculină, nepierzându-și o secundă grația și senzualitatea.

Astfel de femei rămân în istoria universală: naturale, rebele, deschise în cuvânt și în trăiri. Marlene nu a fost o umbră a cuiva, chiar dacă s-a măritat și a născut un copil. S-a susținut pe propriile sale acțiuni în față, cu mândrie și cu demnitate.

Și-a renegat țara, Germania, când aceasta s-a lăsat condusă de un criminal, plecând pentru totdeauna în Statele Unite ale Americii, expunându-și rolul de nemțoaică atipică pe un tărâm capabil să o reînrădăcineze. Cu real devotament a susținut moral soldați din Africa, Franța și Italia, umplând suflete de speranță, fapt pentru care a fost medaliată internațional.

Nu voi rezona cu sintagma „Îngerul Albastru”, căci ei nu-i plăceau aceste cuvinte, deloc relevante pentru ceea ce își dorea să fie în ochii lumii. Deoarece nu o puteau încadra în tipare, gurile clevetitoare ale vremii au judecat-o de multe ori, Marlene acționându-i în justiție pe toți cei care își băteau joc de ea.

De fapt, cum se întâmplă în astfel de cazuri, nu vom ști niciodată cine a fost Marlene Dietrich și, personal, mă bucur – o stea a lumii așa trebuie să rămână: învăluită în mister, nu la îndemâna minților mici.

27 decembrie e ziua în care Marie Magdalene Dietrich s-a născut. Mai târziu, ieșind din crisalidă, a fredonat „Lili Marlene”. Și odată cu ea, noi toți cei, admiratorii Divei.