Nicolae Roșianu 
Lucrările de folclor, apărute la noi de-a lungul anilor, sunt consacrate celor mai diverse aspecte ale creaţiei orale: geneză, morfologie, stereotipie, destine etc.; mai puţine sunt însă cele care au în vedere formarea viitorilor folclorişti. Ne referim, înainte de toate, la cursurile şi manualele universitare, aproape inaccesibile şi din cauza tirajelor insignifiante. Demersul nostru are ca obiectiv principal punerea la dispoziţia studenţilor a unei „călăuze” pentru cunoaşterea specificităţii creaţiei populare orale; am putea numi acest demers „introducere în folcloristică”.
Cu toate că se adresează în primul rând celor care se iniţiază în domeniul literaturii populare orale, volumul de faţă ar putea, credem, interesa un cerc mult mai larg de cititori, inclusiv pe specialiști, mai ales datorită acelor teze din lucrările noastre anterioare, reluate aici (în multe cazuri ne varietur) şi îmbogăţite cu noile câştiguri din folcloristica universală.
Sunt abordate aspectele fundamentale ale folclorului şi folcloristicii, disciplină cu autonomie, de acum recunoscută, în cadrul ştiinţelor filologice. Iată câteva aspecte: categorii folclorice, valoare şi autenticitate în folclor, universalitatea folclorului, informaţia în folclor, folclor în contemporaneitate etc.
Un loc deosebit, alături de folcloristica română şi cea occidentală, îl ocupă folcloristica rusă, ai cărei reprezentanţi (Veselovski, Propp, Bogatyrev, Meletinski ş.a.) sunt recunoscuţi ca întemeietori de adevărate „şcoli” în folcloristica universală, orientările moderne avându-i, de asemenea, ca precursori incontestabili.
În sfârşit, la toate acestea se mai adaugă perspectiva comparatistă a demersului nostru, spaţiul investigat extinzându-se asupra celor mai diverse arii folclorice.
10 aprilie 1995
Mateeşti-Vâlcea
(fragment din „Folclor şi folcloristică” – Avertisment, Editura Universităţii Bucureşti, 1996)
