Dumitru Crudu 
Azi ni s-a dat căldură și ni s-a spart caloriferul din bucătărie, din care a început să țâșnească apă fierbinte și, pentru a nu fi inundați, Alina a plecat la baie să aducă un lighean, dar până a venit, o parte din apa care se revărsa din instalație, s-a scurs pe podea, udându-mi papucii și formând o băltoacă ce se lățea sub frigider. Apă murdară și iute. Ce fierbinte mai era! I-am smuls ligheanul din mână și l-am pus sub calorifer, pentru ca apa să se scurgă în el. Când ligheanul aproape că s-a umplut, ne-am schimbat locurile. Am lăsat-o pe Alina să adune apă în cel de-al doilea lighean cu care a venit de la baie și eu am alergat cu primul la toaletă și l-am vărsat în budă. Din closet se răspândeau aburi, sub formă de vălătuci. Aburi se răspândeau și în jurul caloriferului și al Alinei.
Între timp, al doilea lighean s-a umplut și eu am fugit cu el la toaletă.
Peste vreo jumătate de oră eram ud leoarcă și stors de puteri. Dar în tot răstimpul acesta, Alina cu o mână ținea ligheanul și cu alta mobilul și tot încerca să răzbată la SEL.
Când eu abia de-mi mai împleticeam picioarele, a reușit să răzbată la SEL și să le strige celor de acolo că ni s-a spart un calorifer.
Cădeam din picioare și strănutam și Alina s-a oferit să care apa în locul meu.
În cădere, în timp ce se izbea de fundul ligheanului, apa sărea în sus și mă stropea .
Caloriferul acela spart s-a făcut rece ca gheață. Rece ca gheața s-a făcut în tot apartamentul și eu iar am început să strănut.
Mi-am revenit un pic, în timp ce Alina abia de se mai ținea pe picioare și iar am făcut schimb de poziții. Acum Alina veghea ca apa să curgă în lighean și nu pe lângă, iar eu le deșertam în toaletă.
Alina era și ea leoarcă. Spre norocul nostru, instalatorul sanitar a venit foarte repede.
Venea din blocul vecin, unde unui pensionar i-a plesnit, la fel, caloriferul.
A dat un telefon și, nu peste mult, apa s-a oprit și am putut și noi să ne așezăm pe scaune și să ne mai tragem nițel sufletul, dar nu pentru mult timp, pentru că Radu mi-a cerut să șterg podeaua, pentru a se putea apropia de calorifer și a vedea ce e cu el.
Când am terminat de uscat podeaua și Radu ne-a plumbuit caloriferul și prin acesta a început din nou să se înfierbânte, eram deja terminat.
Tocmai atunci Alina a deschis ușa bucătăriei și ne-a anunțat că judecătorii de la Curtea Constituțională le-au dat undă verde parlamentarilor moldoveni ca să introducă în constituție glotonimul limba română.
Deși eram frânt de oboseală, o bucurie năvalnică m-a cuprins.
Aveam din nou căldură în apartament și Curtea Constituțională a reparat o nedreptate, veche de 25 de ani. Două bucurii deodată!
