Când acum doi ani am scris povestirea „Salutări lui Troțki”, foarte multă lume a presupus că l-am avut în vedere pe Vlad Filat, cu toate că eu nici cu spatele nu m-am gândit la fostul premier. Că nu era o șopârlă la adresa lui Vlad Filat, acum pot să declar asta deschis. Troțki al meu nu era Vlad Filat.
Între timp, Vlad Filat a fost arestat și procurorii l-au înfundat pe 19 ani la Soroca, ceea ce face ca să dispară orice bănuială, oricât de mică ar mai putea fi, că personajul meu ar fi Vlad Filat.
Atunci însă când am scris povestirea, pe care ulterior am inclus-o în volumul de proză scurtă omonim, apărut de curând la Editura Univers din București și lansat la sfârșitul lui iunie la librăria Cărturești, Vlad Filat era pe șa și era atotputernic; numai rostirea numelui său putea scula o sală în picioare sau să te bage sub masă. De unde și presupunerea că prototipul personajului meu ar fi fost Vlad Filat, poreclit cu numele ilustrului său înaintaș, care a vrut să arunce lumea în aer, doar ca să-și satisfacă pofta de putere.
Cu toate că Vlad Filat de acum nu-ți mai poate stârni spaimă sau adorație, ci cel mult milă sau dispreț, o paralelă între Vlad Filat de azi și un personaj de-al meu din povestirea „Salutări lui Troțki” tot s-ar putea face, dar nu cu Troțki, ci cu acel chefliu intrat la apă într-o cafenea de fițoși, unde a supărat niște namile cât malul, care cât pe ce erau să-l facă zob, și a scăpat de cafteală pronunțând numele atotputernicului și misteriosului Troțki. Adică nu cu Troțki ar semăna, ci cu acel personaj fugind din cafenea cu coada între picioare.
Întâmplarea face ca, în aceste zile când procesul lui Vlad Filat s-a apropiat de deznodământ, să-mi lansez volumul la Editura Univers din București.
Pe drum spre București, unde mergeam să-mi văd cartea, mă întrebam oare cine l-ar mai putea salva acum pe Vlad Filat de la ananghie.
Cartea mea nu răspunde la această întrebare. După ce mi-am luat cartea și o țineam în mână, eu tot la Vlad Filat mă gândeam. Deodată, mi-a venit și răspunsul. Doar Troțki l-ar mai putea salva, numai Troțki.
Salutări lui Troțki din București.
(sursa foto: historia.ro)