Ostași ruși

Întorcîndu-ne într-o seară acasă (fusesem după toate probabilitățile „în oraș”, la plimbare; era o seară cu multă lumină, ca în plină vară, deși calendaristic toamna începuse de cîteva zile – dacă nu cumva confund această seară cu alta, cu atmosfera alteia, ceea ce nu e deloc exclus), gazdele noastre ne-au spus (alarmate? parcă nu; și totuși, trebuie să le fi alarmat o asemenea vizită) că în intervalul cît am lipsit ne-au căutat, cu insistență, niște ostași ruși. Au ciocănit îndelung în ușă, au plecat, au revenit…

A doua zi după-amiază aceiași soldați (după cum ne-au confirmat gazdele) au apărut din nou. De data aceasta eram acasă. Nu-mi amintesc numărul lor (vreo patru, cinci?), țin doar minte că grupul includea și asiatici. Suspicioși, au început prin a ne reproșa că în ziua precedentă fuseserăm de fapt înăuntru, în cameră, dar că nu voisem să le deschidem, iar unul dintre ei, cel mai supărat și mai jignit dintre toți, ne-a spus, ducîndu-și cîte un deget de la fiecare mînă la tîmple: Ce, noi sîntem boi, nu sîntem oare și noi oameni?

Nu știu ce sentimente încercam atunci (cînd în primul rînd vedeam, înregistram totul), însă acum mă gîndesc cu înțelegere, ba chiar și cu un fel de fraternă milă la omul acela supărat, venit de la cine știe ce depărtări (din Kazahstan, din Turkmenia?) și atît de copilărește lezat (deși în cazul nostru nu avea nici un motiv să se simtă astfel – într-adevăr nu fuseserăm acasă) în demnitatea sa umană.

—

Despre După-amiaza de sîmbătă de Valeriu Cristea, carte apărută în 1988, cronicarul „României literare”, Nicolae Manolescu, scria: „Astfel de magistrale analize sînt pretutindeni într-o carte pe care o citești cu pasiunea cu care citești o mare operă de proză, deși nu lipsesc din ea nici paginile sclipitoare de eseu critic”. La ani buni de la apariția cărții, ea a devenit, pentru cititorii unei alte generații, rubrică în revista „Literatura de azi”, cu materia segmentată după voința autorului. Titlul fiecărui „episod” este ales de mine din cuprinsul paginilor respective ale lui Valeriu Cristea. (D.C.-E.)

Imagine de pe battlebrotherhood.ru