Nina, Pinta și Santa Maria

– Cum să uiți, măi fată, sunt trei corăbii, repetă după mine: Nina, Pinta și Santa Maria! mi-a spus pentru a treia oară un coleg extrem de calm uitându-se fix în ochii mei ignoranți. Da, mă rog, nu făcusem o pasiune pentru călătoriile lui Columb, deși povestea în sine era interesantă, știam finalitatea și câteva repere cronologice, dar detaliile descoperirii îmi erau oarecum străine. Era ultimul examen din sesiunea de vară, se scuturaseră și teii în București și istoria medievală universală încă îmi dădea bătăi de cap. Nu și seminaristul, admiram că venea pregătit la fiecare oră, îmi plăcea cum problematiza, cum argumenta și îmi mai plăcea și felul în care fuma. Dar Pacea din Westfalia, Anglia elisabetană sau Carol Quintul le-am parcurs fără prea multă pasiune. Revenind la corăbii, da, le cam încurcam, dar știam totuși că temerarul navigator se îmbarcase pe Santa Maria. Timp de mai bine de două ceasuri, până am intrat alfabetic în sala de examen, un coleg serios și puțin peltic a avut amabilitatea (și mai ales răbdarea!) de a-mi rezuma materia. Mă poticnisem la corăbii și la marile descoperiri geografice.

Povestea în sine despre Columb este în egală măsură fascinantă, frumoasă și crudă. Navigatorul descoperă o lume, o distruge și încearcă apoi s-o reconstruiască după alte criterii, civilizatoare. Un joc dur al istoriei cu plusuri și minusuri, greu de cuantificat din perspectiva beneficiilor dacă nu te transpui în plin secol al conchistadorilor. Dar, una peste alta, a reprezentat o provocare supremă ce a reconfigurat și schimbat lumea și percepția despre spațiu. La 3 august 1492 Columb a părăsit portul Palos cu trei corăbii și 120 de oameni. Se îmbarcă pe nava sa, Santa Maria, lungă de 30 de m și două caravele – Nina și Pinta, de câte 15 m fiecare. Pleacă să descopere Indiile și hotărăște să traverseze oceanul pe drumul alizeelor. În noaptea de12 octombrie, un marinar de pe Pinta zărește pământul, descoperind, astfel, Lumea Nouă, zona Caraibelor. Urmează terifianta poveste a contactului dintre cele două lumi, mirările și conflictele aferente. La un moment dat, nava principală a lui Columb, Santa Maria este sfărâmată de stânci, se scufundă și urmează secole de tăcere despre această corabie. Desenele corăbiei lipsesc, hărțile cu locul scufundării nu erau suficient de elocvente și multe prezumții și speculații și-au făcut locul pentru multe sute de ani.

În 2014 o echipă de arheologi a declarat pentru The Independent că au descoperit, în apropierea coastelor statului Haiti, epava corăbiei Santa Maria. De-a lungul timpului, au existat numeroase inițiative de reconstruire a replicii Santei Maria, mai întâi odată cu sărbătorirea celor 400 de ani de la voiajul lui Columb în Spania. În 1892 a fost reconstruită de către guvernul spaniol. În 1986, la West Edmonton Mall a fost construită o nouă replică, apoi în Columbos, Ohio, apoi în 1998 în Madeira. Întrebarea referitoare la imaginea Santei Maria rămâne deschisă. Așteptăm descoperirile arheologilor marini și ale scafandrilor care consideră că au localizat epava la nord de Haiti. Și așteptarea face parte din jocul istoriei!

Am ieși din examen și da, mă întrebase profesorul despre corăbii. Le-am spus. Repetitiv și calm, ca pe o melodie învățată mecanic. Nu, n-am luat notă mare, în rest, trecusem cu greu, mă salvase un eseu de seminar cu temă impusă care se intitula „A văzut oare Carol cel Mare un elefant?” Zilele trecute am văzut într-o vitrină o machetă a navei Santa Maria și ca într-un cuplu le rechema, așa, din anii studenției și pe celelalte două. Nu știu câte idei referitoare la Columb mi-au rămas în cap, dar cu siguranță am să îmi amintesc cele trei corăbii cu care a plecat să descopere Lumea Nouă. Și da, și această sintagmă repetitivă spusă de un tânăr serios pentru a nu știu câta oară: Nina, Pinta și Santa Maria….cum să uiți, măi fată?

Sursa foto: en.wikipedia.org