Gabriel GafițaGabriel Gafița
03.04.2026

La cumpărat de locuințe

Shemise are o fiică, pe Katrina. Tatăl ei a apărut fugar în viața lui Shemise, apoi a dispărut la fel cum a apărut, lăsând-o pe aceasta cu Katrina. După un timp, Shemise a mai avut o fată, dar și tatăl acesteia a dispărut din viața ei, și anume încă înainte de nașterea copilului. Când s-a născut, Shemise a vrut să-i pună un nume apropiat de cel al primei sale fiice și s-a oprit la numele de Latrina. Katrina și Latrina. Simplu, frumos și practic. Dar nici maternitatea, nici funcționarul de la evidența populației n-au vrut să accepte numele Latrina. Shemise s-a enervat foarte rău pe ei și a ajuns să-i acuze chiar și de rasism. Atunci funcționarul de la evidența populației a căutat pe Google și i-a arătat lui Shemise ce înseamnă „Latrina”. Shemise a trebuit să accepte, chiar dacă nu i-a convenit și l-a mai bodogănit o vreme pe funcționar. A încercat și cu varianta ”Catrina” pentru al doilea nume. Cu ”C”, nu cu ”K”. Dar nici așa nu s-a acceptat spunându-i-se că e de fapt același nume dat la doi copii. Deci Shemise s-a liniștit și a ales pentru a doua fiică numele de Felisha.

            În continuare, Shemise trăiește ceva mai distantă față de Katrina, care i se pare mai ascunsă, mai introvertită, în schimb se înțelege de minune cu Felisha, care e o carte deschisă pentru ea, în care Shemise se oglindește întru totul. Cu Felisha se ceartă și se împacă, se conving una pe alta că nu au dreptate, se încontrează la fiecare pas. Lui Shemise îi place așa, i se pare că relația cu fiica ei e vie, că pulsează, că nu au secrete una față de cealaltă, că în măsura în care Felisha se maturizează alături de ea, și Shemise devine mai înțeleaptă, mai echilibrată prin explicațiile pe care trebuie să i le ofere lui Felisha.

            Și astfel trec anii. Shemise nu se căsătorește niciodată și nici Felisha. Shemise are 48 de ani, iar Felisha 24, când o bună prietenă a lor, Paris, hotărăște să le invite pe amândouă într-o emisiune-serial a ei pentru programul ”Cosy Home TV”. Nu e nevoie să cumpere nici o casă, ci doar să joace rolul unui cuplu mamă-fiică interesate să cumpere o casă în suburbii, în care să se mute împreună. Și astfel cele două intră pe mâna echipei conduse de Paris, care e foarte amplă (și Paris și echipa) și încep să viziteze un șir de trei case din suburbiile unui orășel de coastă, urmând să-și aleagă una din ele sau, dacă nu le plac, nici una.

            Shemise și Felisha se bucură de rolurile pe care le-au acceptat, de faptul că vor apărea la televizor și că-și vor face gusturile și opiniile cunoscute. Paris joacă și ea rolul antreprenoarei ce recondiționează case vechi și le vinde clienților drept case noi. Le întreabă pe Shemise și pe Felisha ce buget au prevăzut pentru casa dorită de ele. Rezultă că fiecare a prevăzut câte o jumătate de milion de dolari SUA, întrucât urmează să se mute împreună. (Nu rezultă de unde au fiecare câte o jumătate de milion de dolari, dar atât spun ele că au și noi trebuie să le credem. În fond, nu ne interesează de unde vin banii, nu suntem de la Fisc.)  Shemise nu are opinii foarte clare despre cum trebuie să arate o casă familială, în schimb Felisha pare că nu s-a învârtit decât în cercuri de agenți imobiliari. La una din case scara interioară în spirală îi dă amețeală lui Felisha:

            -Da, spune Shemise, dar în felul ăsta economisești tot spațiul pe care l-ai ocupa cu o scară dreaptă. Plus că, în timp, te obișnuiești, și n-o să mai ai amețeală din cauza scării.

            -Atunci mă face să mă simt claustrofobă.

            -Ascultă, fată (girl), îi spune Shemise. Te simți claustrofobă fiindcă ai curul mare și te freci cu el de balustrada scării. Mai bine recunoaște că despre asta-i vorba.

            Felisha nu răspunde. În dormitorul principal îi displace culoarea pereților și dimensiunea patului matrimonial. Plus mobilierul e maro. Ar trebui vopsit în verde sau albastru, sau, dacă nu, aruncat în stradă. Baia nu are double sink (chiuvetă dublă), pentru cazul când s-ar căsători și ar sta la rând cu soțul ei ca să se spele la chiuvetă.

            -Și când ar urma să se întâmple asta, girl?

            -Asta ce, girl?

            -Să apară un soț în viața ta? Ca să-mi cumperi partea mea de casă și să mă mut în altă parte.

            -Indiferent când va apărea, nu vreau să fiu luată prin surprindere cu chiuveta simplă. Și eu n-am spus niciodată că nu poți să stai cu noi.

            În bucătărie insula e prost orientată, fiindcă nu vezi oceanul pe fereastră în timp ce te ocupi de pregătirea mesei.

            -Păi, treci în partea cealaltă a insulei și vezi oceanul cât vrei tu.

            -Da, dar atunci aș avea robinetul pe dreapta, ceea ce e peste mână, girl.

            La o altă locuință, un penthouse construit pe malul oceanului, Felisha spune că sunt mult prea multe yacht-uri în docul din fața imobilului, de parcă ar fi o parcare și asta o deranja fiindcă nu-i totuna să ai oceanul la fereastră sub ochii tăi, sau să-l vezi printre catarge.

            -Spațiul n-are fluiditate în locul ăsta, îi proclamă Felisha sentențios lui Paris. Nu e o trecere firească de la interior spre exterior din cauza catargelor ăstora, care secționează spațiul.

            -Hai, girl, că m-ai dat gata cu chestia asta cu catargele care-ți deranjează fluiditatea spațiului.

            -Ascultă, girl, se întoarce țâfnoasă Felisha spre Shemise, mie nu-mi place cu catarge în fața geamului și gata. Și nu-mi place nici să-mi curgă apa din dreapta pe insulă. Nu știu cum ție poate să-ți placă așa ceva.

            Paris tace aparent nemulțumită și spune că atunci va trebui să mai caute și alte case.

            -Dar putem să ne și despărțim, spune Felisha tot nervoasă. Tu să-ți cauți ceva de jumătatea ta de milion unde vrei tu și-ți place, iar eu fac la fel cu jumătatea mea de milion, dacă nu putem locui împreună într-o casă de un milion pentru că tu accepți mult prea ușor tot ceea ce ți se arată și care mie îmi displace.

            Finalmente Shemise și Felisha rămân pe poziții ireconciliabile și episodul din Cosy Home TV se încheie. Paris le mulțumește din toată inima fiindcă au acceptat să joace în serialul ei, cele trei se îmbrățișează cu multă bucurie, iar șeful de producție le cere numărul de cont mamei și fiicei ca să le vireze fiecăreia câte cinci sute de dolari pentru osteneala de a fi jucat în serial.