Dan RomașcanuJensen Huang – co-fondator, președinte și CEO al celei mai valoroase firme din lume, Nvidia – a fost omniprezent pe ecranele mici și mari în săptămânile care au trecut. După ce a primit un telefon în direct (ascultat pe speaker de toată sala) de la președintele Trump, în timpul exclusivistei și prestigioasei conferințe All-In de la Los Angeles din domeniul tehnologiei și finanțelor, magnatul american și soția sa au avut locuri de onoare la recepția organizată joia trecută la Casa Albă în onoarea președintelui Xi, la aceeași masă cu președinții SUA și ai Chinei, dar și cu Elon Musk și cu liderul (pe cale de a se retrage) al lui Apple, Tim Cook. În tot acest timp magnatul american a dat interviuri detaliate cu durată de la zeci de minute la aproape o oră și jumătate unor stații de televiziune (CBS, CNN) sau unor publicații importante precum New York Times sau Bussiness Insider. Revista The Economist i-a dedicat o copertă cu titlul ‘Vrăjitorul siliciului’. Mesajul principal al acestei campanii media: prognozele privind posibilitatea distrugerii omenirii de către aplicațiile IA nu au bază științifică, iar soluțiile pentru problemele de siguranță cibernetică ale acestor aplicații nu trebuie căutate în măsuri regulatorii speciale și suplimentare.
(sursa imaginii: www.ilctr.org/about-immigrants/immigrant-entrepreneurs/hall-of-fame/jensen-huang/)
Am mai scris despre Jensen Huang și despre firma sa Nvidia. Motivul principal pentru care revin este faptul că optimismul lui este în contradicție cu aproape tot ceea ce au transmis în ultimele luni ceilalți lideri ai industriei Inteligenței Artificiale, o industrie de care depinde în mare măsură felul în care vom trai în viitoarele decenii, dar și stabilitatea piețelor financiare. Cele mai mari 10 companii IA cumulează astăzi 40% din valoarea indicelui S&P 500 care măsoară performantele companii publice de la bursele americane, considerat indicatorul de sănătate al economiei Statelor Unite. Nvidia lui Huang, evaluată la 5,4 trilioane de dolari reprezintă 8%. Jensen Huang este deci un optimist informat, cu opinii dintre cele mai autorizate. Nu este însă o autoritate neutră. Cipurile firmei Nvidia stau la baza revoluției IA. Ele reprezintă astăzi 72% din piață. Procentajul este în scădere fata de 74% din 2023, dar în valoare absolută creșterea este spectaculoasă. Îndemnurile de ‘încetinire’ a ritmului introducerii de noi produse și servicii bazate pe IA vin în contradicție cu dorința de creștere permanentă a pieței pentru cipurile produse de firma sa. Argumentele sale însă sunt solid justificate și merită să fie ascultate.
(sursa imaginii: https://officesnapshots.com/2018/10/15/nvidia-headquarters-santa-clara/)
Născut în 1963 la Taipei, fiu al unui inginer petrochimist și al unei profesoare, Jensen Huang și-a petrecut primii ani ai vieții în Taiwan și în Thailanda. Când a împlinit zece ani, părinții l-au trimis împreună cu fratele său la un unchi la Tacoma, în statul american Washington. Părinții s-au alăturat după câțiva ani, iar adolescența și-a trăit-o în statele Kentucky și Oregon. Primele sale job-uri au fost în restaurante din rețeaua Denny’s, concurenți ai lui McDonald’s. După ce a absolvit Universitățile din Oregon și apoi Stanford, tânărul inginer a lucrat pentru firme care proiectau cipuri procesoare și acceleratoare grafice: AMD, LSI Logic și Sun Microsystems. În 1993 a înființat, împreună cu doi alți parteneri, Nvidia. Succesul nu a venit imediat, primii câțiva ani fiind destul de dificili. Concepția aplicată de Huang are două componente principale: a gândi diferit și a căuta nișele care sunt mai puțin explorate de marile firme existente deja în industrie. Așa a reușit la Sun (care la începutul anilor ’90, datorită acceleratoarelor grafice, domină piața stațiilor de proiectare ale arhitecților și inginerilor), la fel la Nvidia, cu care, spre deosebire de concurenții săi, nu s-a îndreptat spre piața rentabilă, însă aglomerată, a cipurilor Central Processing Unit (CPU), preferând nișa procesoarelor grafice (GPU). Cererea explozivă de componente pentru jocurile pe calculator cu grafică avansată a făcut ca firma lui să devina lider de piață, iar Huang să fie miliardar înainte de sfârșitul deceniului. Observația fundamentală a lui Huang și a colegilor săi provine din viziune sistemică și interdisciplinară: cel mai perfecționat aparat optic din natură este ochiul omenesc. Arhitectura unui cip grafic poate emula cu succes structura retinei și a celorlalte ‘aparate’ care compun viziunea umană. Mai târziu, această similaritate a declanșat ideea trecerii de la aplicații grafice la IA. Creierul omenesc este cea mai perfecționată și mai eficientă mașină gânditoare. Structura neuronică poate fi emulată cu succes pentru cipurile care stau la baza piramidei Inteligenței Artificiale. Rețelele neuronice au devenit unul dintre modelele de implementare HW, combinate cu conceptul de ponderi (weights) care însoțește fiecare legătură care emulează sinapsele. Tranziția de la cipuri GPU la cipuri IA a fost pentru Nvidia firească.
(sursa imaginii: www.linkedin.com/posts/joe-lugara-4396902b_ai-enterpriseai-digitaltransformation-activity-7413992859118456833-YdYw)
Jensen Huang este un vizionar și un antreprenor, dar baza sa științifică este foarte solidă. Una dintre metaforele lui preferate în descrierea industriei IA și a proceselor care o caracterizează este ‘prăjitura cu 5 straturi’. Modelele în straturi sunt des folosite în industrie și cititorii acestei rubrici sunt poate familiari cu modelul de 7 straturi (uneori extins până la 9) al comunicațiilor, folosit pentru a descrie Internetul. Jensen Huang folosește o paradigmă asemănătoare pentru a descrie Inteligența Artificială, legătura între componente, dar și unitatea lor organică. La bază, în Stratul 1, se află energia, care reprezintă factorul limitant ultimativ al expansiunii IA, cu o deosebire fundamentală față de sistemele de calcul clasice, deoarece IA creează dinamic o cerere de energie la fiecare jeton (cuvânt, imagine, legătură) necesitat de modele. În acest strat, energia de la grid se transformă în informație, care este procesată în mod paralel de Stratul al 2-lea, cel al hardware-ului, populat de cipurile Nvidia și similare. Un singur cip sau cipuri individuale, oricât de puternice, nu sunt însă suficiente. Acestea sunt interconectate în Stratul al 3-lea, cel al Infrastructurii, compus din centrele de date, infrastructurile de rețea, sistemele de comutație cu fibră optică, aparatura de răcire cu lichid și software-ul de automatizare. Huang numește aceste super-calculatoare ‘fabrici IA’. Al 4-lea Strat este cel al modelelor incluzând modelele de limbaj de mari dimensiuni (LLM), rețelele de învățare profundă și sistemele de viziune computerizată (precum GPT de la OpenAI, Claude de la Anthropic sau Llama de la Meta). În fine, la vârful piramidei se află Stratul aplicațiilor, care include boții IA pentru activitățile cotidiene, agenți software autonomi, platforme pentru descoperirea de medicamente sau mașini auto-pilotate. În viziunea holistică a lui Huang, guvernele sau marile companii nu pot doar să cumpere aplicații IA sau să antreneze modele fără a asigura investiții masive de capital pentru centrele de date, cipurile și rețelele electrice necesare funcționării acelor niveluri superioare.
Interviurile sale sunt impresionante. Jensen Huang se îmbracă mai totdeauna cu haine de piele simple, ascultă până la capăt întrebările și răspunde calm și argumentat. Nu se emoționează și nu se ambalează nici când i se pun întrebări mai dificile, cum a fost cazul în interviul cu Anderson Cooper de la CNN. Un alt jurnalist l-a întrebat dacă atunci când lucra la Denny’s își imagina că ar putea într-o zi participa la dezbateri sau da interviuri despre viitorul omenirii. Răspunsul lui a fost că atunci când lucra la Denny’s se concentra pentru a găti sau servi cei mai buni hamburgeri. Este ilustrarea unei trăsături intelectuale și de caracter, dar și a unei experiențe de viață – cea a copilului imigrant care a trecut prin nu puține experiențe dificile, șocuri culturale și provocări pentru a sui pe scara socială și a ajunge la vârf. Despre partenerii săi din industrie, dintre care mulți îi sunt și concurenți, nu îl poți auzi spunând decât lucruri bune, chiar și atunci când nu este de acord cu ei. Respectându-le realizările și extraordinarele capacități intelectuale, el le amintește, cu un zâmbet, că are cel puțin două decenii în plus de experiență în industrie și că a adus cel puțin o generație de produse de la faza de viziune la cea de producție industrială de pe poziție de lider. Pus în fața unor opinii care i se par eronate, amintește celor care îi pun întrebări că nu orice opinie a unui om de știință este neapărat și bazată științific.
(sursa imaginii: www.linkedin.com/pulse/ai-driven-threats-apocalypse-tech-savvy-marc-degli-iet9c)
Care sunt argumentele principale ale optimistului autorizat care este Jensen Huang? După estimarea sa, doar în acest an, 2026, industria IA a intrat în faza sa de producție industrială, cea în care generează și este măsurată după profituri, ca orice alta ramură a economiei capitaliste. Problemele de siguranță informatică sunt reale și trebuie tratate cu prioritate maximă. Soluția nu constă însă în și mai multe norme regulatorii, ci în testarea și mai riguroasă, în condiții de laborator, a produselor destinate pieței. El susține că legislația actuală privind responsabilitatea companiilor și securitatea cibernetică este deja suficientă. În opinia sa, siguranța este o disciplină inginerească, nu o chestiune politică. El afirma că, dacă un laborator nu poate garanta că modelele sale vor rămâne izolate în mediile de testare, ar trebui pur și simplu să înceteze livrarea produselor și vânzarea serviciilor și să își înceteze activitatea. Un produs software care nu este sigur nu trebuie niciodată lansat pe piață. Firmele start-up IA investesc 80% din eforturile inginerești în funcționalitate și 20% în testare. În industrie, raportul trebuie să fie inversat. Este o filosofie dificilă pentru mulți ingineri software din generațiile precedente. Ne-am obișnuit, de exemplu, cu noi versiuni (‘minore’) ale software-ului telefoanelor sau rețelelor sociale, la fiecare câteva săptămâni, reparând ‘bug’-urile din versiunile precedente. Așa ceva nu ar trebui să se întâmple cu agenții IA. Veștile bune sunt că deja industria de software are toate procedurile definite și nu este nevoie de intervenție externă, mai ales nu de intervenție guvernamentală. Soluția problemelor de securitate – crede Huang – nu constă în mai multă legiferare și desigur nu în încetinirea sau oprirea proiectării, ci în mai multă testare, inclusiv teste create și implementate de programatori folosind IA. Cu alte cuvinte, soluția problemelor potențiale IA este mai mult IA. O singură condiție trebuie pusă, însă aceasta este esențială: în bucla de decizii legate de noi funcții sau de validarea produselor existente, decizia finală este totdeauna umană.
În opinia lui Jensen Huang, pericolul de anihilare a speciei umane datorită IA este zero. În interviul acordat lui CBS News, Huang a calificat avertismentele privind pericolul de distrugere a omenirii de către Inteligența Artificială până în 2030 drept „scenarii apocaliptice”, adăugând că „a speria oamenii este inutil. Este iresponsabil”. Este interesantă și opinia sa despre creșterea valorii la bursă a companiilor din ramura Inteligenței Artificiale. Pe termen scurt el este optimist, dar în același timp, ca bun cunoscător al economiei capitaliste, el este conștient de faptul că orice tehnologie și industrie până acum a avut parte de cicluri de creștere și de stagnare urmate de scăderi mai line sau mai bruște. Se va întâmplă la fel și cu industria IA. Paralela cu industria dotcom de la sfârșitul anilor ’90 se impune, și analiza experților revistei The Economist compară Nvidia cu Cisco, pe atunci liderul infrastructurii HW a Internetului. Concluzia lor este că timingul este mai favorabil pentru Nvidia și că fluxul de profit a venit la timp pentru a evita o ‘spargere a bulei’. Aș adauga observația că și Cisco, până la urmă, a supraviețuit crizei din 2000 și este până astăzi lider într-o piață (a echipamentelor de comunicație și a serviciilor Internet) care, chiar dacă nu mai crește spectaculos, este esențială bunului mers al economiei și al societății. Nvidia este lider în piața de HW pentru IA, dar principalii săi beneficiari vor deveni și concurenți, căci Alphabet, Amazon, Meta și Microsoft proiectează propriile cipuri. Huang însă nu se teme, ci, dimpotrivă, salută concurența, văzând în ea o etapă firească a maturizării acestei industrii.
(sursa imaginii: www.innovect.com/what-is-the-role-of-artificial-intelligence-ai-in-software-testing)
Toate declarațiile liderilor industriei IA, de o parte sau alta a disputelor, au și o componentă de marketing. În plus, această ramură de vârf are și o importanță strategică și geopolitică. Jensen Huang este un industriaș american, președintele Trump și administrația sa îi ascultă cu atenție opiniile, dar originea sa taiwaneză îl face foarte popular și în insula sa natală, unde sunt localizate liniile de producție de mare performanță. Pare să aibă relații bune și în China și pledează pentru o concurență combinată cu colaborare între cele două supraputeri IA acolo unde colaborarea este posibilă. Personalitatea lui Jensen Huang este fascinantă și opiniile sale contează. Fără să uitam proverbul că nimeni nu este profet în țara lui, să-i ascultam și pe el, și pe ceilalți lideri și să urmărim această cursă pasionantă spre viitor, încercând să o înțelegem prin cunoaștere și evitând cursele dezinformărilor și ale ignoranței.
