Dan RomașcanuCu 30 de ani în urmă, la 16 şi 17 ianuarie 1986, un grup de 21 de ingineri se întâlneau în oraşul San Diego din extremitatea de sud-vest a Californiei, aproape de graniţa cu Mexicul pentru a discuta despre tehnologia reţelelor de comunicare bazate pe un nou protocol, care de câţiva ani părăsise domeniul strict controlat al aplicaţiilor militare pentru a fi adoptat de câteva universităţi şi centre informatice – protocolul Internet sau, în engleză, Internet Protocol, prescurtat IP. În cursul acestei întâlniri a fost discutată formarea unei noi organizaţii care să se ocupe de problemele tehnice complexe ale Internetului dincolo de algoritmii aparatelor „gateways” care legau între ele diferitele reţele (termenul de „router” a devenit popular câţiva ani mai târziu). Această întâlnire a devenit cunoscută în istorie drept prima reuniune a organizaţiei Internet Engineering Task Force sau IETF, organizaţia care a produs cele mai importante standarde care stau la baza funcţionării Internetului, organizaţia care are şi astăzi în scopul ei buna funcţionare şi operare a Internetului şi dezvoltarea în continuare a tehnologiei acestuia.
(sursa imaginii https://www.internetsociety.org/blog/tech-matters/2016/01/happy-30th-birthday-ietf)
Ocazia nu a fost marcată de celebrări deosebite, doar câteva articole în bloguri şi discuţii pe listele IETF-ului au marcat evenimentul în modul modest şi pragmatic care constituie o marcă a stilului acestei organizaţii. Articolele erau semnate de unii dintre conducătorii actuali ai organizaţiei, au intervenit şi unii dintre participanţii la evenimentul de acum 30 de ani. Este interesant de semnalat că, din cei 21 de ingineri care au participat la prima întâlnire, câţiva sunt şi astăzi participanți activi şi continuă să aducă contribuţii semnificative la dezvoltarea Internetului şi activitatea organizaţiei. A fost o ocazie pentru a privi în urmă cu satisfacţie pentru realizările tehnologice şi pentru dezvoltarea economică a tehnologiei, de a compara scopurile iniţiale ale organizaţiei cu cele de astăzi şi de a discuta cu seriozitate şi responsabilitate despre uriaşul impact pe care Internetul îl are în viaţa economică şi în societate, şi pentru fiecare utilizator şi cetăţean al planetei.
(sursa imaginii https://www.ietf.org/blog/2016/01/30-years-of-engineering-the-internet/)
În documentul care relatează discuţiile purtate la întâlnirea IETF-1 din 1986 sunt menţionate cinci domenii în care urma să fie focalizată activitatea organizaţiei:
- Dezvoltarea şi Stabilizarea Protocolului (IP)
- Conformitatea (la specificaţie) a Protocolului
- Organizarea sprijinului pentru implementatori
- Măsurători de performanță ale Internetului
- Tranziţia către standardele organizaţiei International Standards Organization (ISO)
30 de ani mai târziu se poate spune că trei din cele cinci scopuri continuă să se afle în centrul atenţiei organizaţiei IETF de astăzi. Inginerii participanţi în IETF continuă să lucreze la dezvoltarea continuă a familiei de protocoale IP şi la stabilitatea acestora. Implementatorii se bucură astăzi de ajutorul directoratelor de experţi, iar responsabilitatea implementărilor, păstrării şi expunerii acestora este împărţită între IETF şi alte organizaţii similare de standardizare, şi organizaţiile numite de „sursă deschisă” care permit crearea, verificarea şi schimbul de pachete de programe care implementează protocoalele şi interfeţele între diferitele module într-un mod în care toţi cei interesaţi pot accesa, rula, verifica, îmbunătăţi continuu calitatea pachetelor. Măsurătorile de performanţă reprezintă de asemenea una dintre categoriile principale în care se desfăşoară activitatea organizaţiei. Conformitatea specificaţiilor nu a constituit istoric o preocupare permanentă în IETF, verificările fiind efectuate de obicei în teste de interoperabilitate organizate de laboratoare sau organizaţii specializate având ca referinţă documentele tehnice IETF. În fine, tranziţia către standardele ISO nu a avut loc. Aceste standarde erau dezvoltate în urmă cu trei decenii, „pe hârtie”, în timp ce inginerii Internetului abordaseră tactica mai practică de a scrie documente mai „uşoare” pe care le făceau publice tuturor pentru a fi implementate şi verificate. Documentele „pe hârtie” au fost abandonate, Internetul bazat pe IP a câştigat tehnologic şi economic. ISO continuă însă să existe şi există şi o relaţie între ISO şi IETF, în care unele documente ale IETF-ului primesc consacrare oficială ca protocoale internaţionale după normele ISO.
(sursa imaginii http://www.slideshare.net/InternetSociety/some-internet-topics-horizontals-the-ietf-and-ipv6)
De la o şedinţă comună a celor 21 de ingineri care se întâlneau la începutul anului 1986 într-o singură cameră, organizaţia IETF a crescut în mod continuu vreme de 15 ani. Structura a devenit mai complexă, după câţiva ani au apărut „ariile” de expertiză (sunt şapte asemenea arii) şi „grupurile de lucru” care sunt dedicate unui subiect sau categorii de subiecte apropiate tehnic şi aplicativ. Au apărut noi departamente şi organizații în ecosistemul IETF: Internet Architecture Board (IAB) răspunzător de problemele de arhitectură de sistem ale Internetului şi de procesele care guvernează activitatea organizaţiei, Internet Research Task Force (IRTF) care este ramura de cercetare a organizaţiei, Internet Society (ISOC) umbrela juridică şi forul de contact cu guvernele şi organizaţiile internaţionale, şi Editorul documentelor Request for Comment (RFC) care sunt publicaţiile standardelor, documentelor informaţionale şi experimentale. Numărul participanţilor la întâlnirile IETF (care se stabilizaseră la un ritm de trei întâlniri pe an) a crescut continuu până în 2001 ajungând la un maxim de 2800 de participanţi. Spargerea „balonului” hi-tech şi criza de la începutul noului mileniu a dus la o reducere a participării în întâlnirile directe, şi la reorganizarea mai eficientă a modului de lucru. Astăzi, de câţiva ani încoace, la întâlnirile IETF participă aproximativ 1200 de experţi, şi acestea au loc în diferite zone geografice ale lumii. Întâlnirea viitoare de exemplu, a 95-a, va avea loc pentru prima dată în America de Sud, la Buenos Aires, la începutul lunii aprilie.
(sursa imaginii https://www.ietf.org/blog/2016/01/30-years-of-engineering-the-internet/)
IETF este astăzi nu numai o organizație mai mare şi mai complexă, dar şi una cu legături mult mai deschise cu lumea exterioară compusă din utilizatorii Internetului şi cu preocupări sociale mult mai bine articulate decât în trecut. Caracterul deschis al organizaţiei reflectat în faptul că oricine poate participa la activitate prin intermediul Internetului şi deciziile nu sunt luate prin voturi la şedinţe ci prin consens pe listele grupurilor de lucru a rămas un principiu de bază. I se adaugă folosirea din ce în ce mai intensă a mijloacelor de colaborare electronice – conferinţe audio şi video, baze de cod care pot fi accesate de toţi participanţii simultan, documente care pot fi văzute şi editate de toţi participanţii. În acest sens organizaţia IETF a împrumutat multe din metodele organizaţiilor de „sursă deschisă” cu care de altfel colaborează strâns în unele domenii. Au fost introduse sesiuni de colaborare în dezvoltarea şi îmbunătăţirea pachetelor de software, aşa numitele „hackathons”. Sunt folosite sesiuni educative prin intermediul canalelor YouTube. Este acordată o atenţie specială diversităţii participanţilor şi oferirii de şanse şi creării de oportunităţi de participare a tuturor celor care doresc să o facă, din orice parte a lumii ar proveni aceştia.
Nu ştiu câte din ceea ce a devenit astăzi IETF-ul şi Internetul au fost măcar visate de participanţii la prima întâlnire IETF din 1986. Este la fel de greu, cred, să ne imaginăm cum va arăta Internetul peste încă 30 de ani, în 2046, dacă IETF va mai exista, cât de relevant va fi, şi ce forme de participare şi organizare vor exista în viitor. Internetul a schimbat modul de a comunica şi de a accesa informaţia al tuturor celor care trăiesc pe această planetă, a creat imense oportunităţi economice, dar şi probleme şi riscuri uneori neaşteptate. Ceea ce este sigur este că inginerii de astăzi şi de mâine vor juca un rol important şi au o responsabilitate imensă – tehnică şi socială.
Primele mele contacte cu tehnologia Internetului datează din 1989, iar din 1992 am devenit participant activ, la faţa locului sau la distanţă, în activitatea IETF-ului. A fost până acum o aventură fascinantă şi din punct de vedere profesional şi uman, am întâlnit şi cunoscut pe mulţi dintre cei care au creat Internetul, am avut de rezolvat probleme tehnice dificile şi pasionante. La această aniversare nu pot decât să îmi adaug vocea celor care urează „La Mulți Ani, IETF!”
