Dan RomașcanuEuropa şi lumea întreagă s-au trezit în dimineaţa zilei de 24 iunie 2016 într-o realitate economică şi politică diferită. Surpriza a fost cauzată nu de sondajele pre-electorale, ci de faptul că sondajele s-au împlinit. Există o tendinţă a publicului de a nu da crezare sondajelor, uneori pe bună dreptate, căci tehnicile de verificare ale preferinţelor politice ale electoratelor sunt departe de a fi ştiinţe exacte şi sunt supuse erorilor de tot felul, de la cele statistice până la manipulări tendenţioase. Mai des se întâmplă în ultima vreme ca scenariile pesimiste să fie respinse de mulţi din tendinţa de „wishful thinking”. Cam aşa şi de această dată, când partizanii rămânerii Regatului Unit în Uniunea Europeană au părut să ignore faptul că, timp de multe săptămâni înainte de referendumul din 23 iunie, mai toate sondajele apăreau să dea drept învingătoare tabăra „Leave”.
(sursa imaginii http://www.spectator.co.uk/2016/01/what-brexit-would-look-like-for-britain/)
Implicaţiile votului britanic din 23 iunie vor fi considerabile şi nu le cunoaştem şi înţelegem pe toate acum. Scriu acest articol cu o săptămână înainte de a apare pe pagina „Literaturii de Azi” şi în această săptămână se pot şi se vor întâmpla multe. Sentimentul general în acest moment este de şoc şi – aşa cum am scris mai sus – de surpriză. Se pare că multe dintre componentele sistemului economic şi politic în care trăim nu au luat în consideraţie în mod serios posibilitatea victoriei taberei „Brexit”, şi abia acum încep să evalueze consecinţele, să ia măsurile de stabilizare a pieţelor şi altor sisteme economice, să deschidă cărţile de legi pentru a înţelege implicaţiile deciziei britanice şi modalităţile de punere în aplicare a acesteia. În cele ce urmează voi trece în revistă câteva dintre implicaţiile care sunt cunoscute în acest moment ale „Brexit”-ului asupra Internetului şi industriei hi-tech, asupra aplicaţiilor şi serviciilor care sunt bazate pe Internet şi asupra modului în care acestea operează astăzi în Marea Britanie şi Uniunea Europeană, împreună şi separat.
(sursa imaginii http://www.wired.com/2016/06/brexit-internet-no-borders/)
Să începem prin a vedea care este motivul invocat de adepţii părăsirii UE de către Anglia. Ceea ce susţin aceştia este că cetăţeanul britanic contribuie din buzunarul său în medie 228 de Euro anual pentru mecanismele europene, în timp ce cetăţenii ţărilor asociate (statut pe care îl va avea probabil Regatul Unit după ieşirea din UE) contribuie doar cu: 50 de Euro – Islanda, 68 de Euro – Elveţia, şi 107 Euro – Norvegia. Statutul de membru asociat oferă o participare selectivă la programele comunitare, conform unor decizii care sunt luate doar de guvernele locale. Industria britanică bazată pe Internet era evaluată în 2010 la aproximativ 100 de miliarde de lire sterline, reprezentând (în funcţie de modul de evaluare) între 7% şi 9% din produsul naţional brut. Pentru 2015 nu am găsit cifre statistice complete, dar estimarea era că acest procentaj urmă să atingă 13%. Britanicii sunt mari consumatori de servicii comerciale efectuate pe Internet, fiind cei mai mari consumatori de „e-commerce” din întreaga lume şi a două piaţă de publicitate mondială pe Internet, după Statele Unite. Întreg sistemul de relaţii comerciale al britanicilor este foarte dependent de UE şi se bazează în măsură mai mare pe Internet decât orice altă naţiune din lumea dezvoltată.
(sursa imaginii http://www.trustedreviews.com/news/uk-leave-vote-eu-referendum-brexit-google-internet-bitcoin-petition)
Decizia britanicilor a produs pe Internet una dinte acele congestionări care sunt menţionate ca exemple clasice în manualele de specialitate – adevărate ‘dopuri de circulaţie’ pe magistralele Internetului care au dus la solicitări de vârf cu mult peste nivelele normale de trafic. Nu toate serverele şi nodurile reţelei au făcut faţă. La anunţarea rezultatelor sondajelor iniţiale la miezul nopţii, motoarele de căutare au înregistrat o creştere de 250% a întrebării ‘ce se întâmplă dacă părăsim UE?’ venită de la consumatori britanici! În orele care au urmat anunţării sondajelor şi pe măsură ce începeau să parvină rezultatele reale a început o vie activitate pe piaţa de schimburi valutare, care s-a soldat cu o devalorizare de circa 11% a lirei sterline în aceea noapte. Aceste activităţi s-au desfăşurat aproape în totalitate pe Internet. Cel puţin unul dintre site-urile foarte populare de schimburi valutare nu a rezistat. A crescut în schimb valoarea monezii virtuale „bitcoin” care se cam depreciase în ultima vreme din cauza ştirilor legate de folosirea monezii pentru tranzacţii internaţionale dubioase şi a anchetelor al căror subiect sunt conducătorii acestei afaceri în diferite părţi ale lumii. A doua zi după referendum a fost înregistrată oficial in Regatul Unit o petiţie care cerea modificarea condiţiilor de trecere a referendumului, practic o a doua votare. A căzut însă site-ul guvernamental la care se strâng semnături oficiale pentru asemenea petiţii (ultimele cifre marcau peste trei milioane de semnături).
(sursa imaginii http://www.computerweekly.com/opinion/Dont-think-that-Brexit-will-save-you-from-the-EU-data-protection-rules)
Să vedem şi alte implicaţii posibile. Ce se întâmplă cu legile de protejare a informaţiei personale (inclusiv faimosul „drept de a fi uitat”) care începuseră să fie implementate şi în Anglia ca şi în alte ţări ale UE în cadrul unui proces care este planificat să se desfăşoare între 2015 şi 2018? Aceste reguli sunt mai severe decât regulile locale britanice care urmează o legislaţie (UK Data Protection Act) adoptată în mare parte în 1998. Problema însă este că orice firmă britanică care făcea vreo tranzacţie cu firme sau consumatori europeni, care transferă date prin Europa sau stochează date în Europa va continua să fie obligată să se alinieze cu standardele europene. Iar alinierea şi verificările s-ar putea să coste mai mult, căci acum va fi vorba de cheltuieli suplimentare, exterioare UE.
(sursa imaginii http://www.onlinepokerreport.com/21257/brexit-effects-on-online-poker-sites/)
Încă o piaţă de produse internetice, puţin mai „excentrice”, care va fi afectată este cea a pariurilor şi jocurilor de noroc „on-line”. Şi în acest domeniu englezii sunt printre cei mai vrednici consumatori ai planetei. Legislaţia internă engleză este destul de restrictivă în acest domeniu şi multe dintre firmele care se ocupă cu pariuri şi jocuri de noroc au plecat din Anglia. Consumatorii au fost însă puţin afectaţi, căci accesul la site-uri din alte ţări ale Europei le permitea să-şi vadă în continuare de pasiunile lor. Ce se va întâmpla în continuare? Care va fi situaţia micilor teritorii britanice, cum ar fi Gibraltarul (care de altfel a votat în proporţie de 95% pentru rămânerea în UE) sau Isle of Man în care politica de licenţe era mai liberală? Cum vor fi taxate câştigurile la loterii sau jocuri cum ar fi poker on-line? Toate aceste întrebări sunt încă fără răspuns.
`(sursa imaginii http://www.internetnews.me/2016/06/24/brexit-impact-eu-domain-registrants/)
Marea Britanie se află pe locul patru în Uniunea Europeană (după Germania, Olanda şi Franţa) în ceea ce priveşte numărul de cereri de înregistrare a domeniilor internetice. Statutul de membru în UE permitea britanicilor (firme şi particulari) să folosească domeniul .ue. Şi aceste reglementări vor trebui să fie renegociate, şi britanicii vor trebui să capete un statut similar cu ţări ca Norvegia, Islanda sau Lichtenstein pentru a le fi alocate şi în viitor adrese din domeniul european.
(sursa imaginii http://www.sciencebusiness.net/news/79839/Scientists-stunned-by-Brexit)
Între cei mai şocaţi de rezultatele referendumului din 23 iunie au fost cercetătorii şi profesorii din universităţile engleze. O mare parte din activităţile lor ştiinţifice se desfăşoară în programe europene, cum este programul Horizon 2020 care reprezintă un cadru de colaborare între universităţi, companii, pepiniere tehnologice din întreaga Europă. Vorbeam înainte despre contribuţia britanică la UE; unul dintre beneficii este faptul că între 2007 şi 2013 britanicii au beneficiat de finanţare a programelor tehnologice în valoare de 8,8 miliarde de Euro, în timp ce investiţia locală a fost numai de 5,5 miliarde. Care va fi statutul universităţilor şi companiilor britanice deja angajate în proiecte? Cum vor fi primite cererile de participare care vor fi înaintate de britanici de acum încolo?
„Brexit” reprezintă şi pentru Internet şi industriile legate de Internet începutul unei perioade de incertitudine, iar la ora actuală există mult mai multe întrebări decât răspunsuri. Vom încerca în continuare aici, la CHANGE.WORLD, să urmărim ceea ce se întâmplă, să înţelegem, să explicăm.
