Dan Romașcanu Unul dintre semnele evidente ale apropierii sezonului sărbătorilor de iarnă este apariţia bilanţurilor de sfârşit de an. „Cele mai bune filme ale anului”, „Cele mai bune cărţi ale anului”, „Fotografiile anului”, „Personalităţile anului”. Revista TIME publică şi ea de câţiva ani încoace în această perioadă un Top (25 de această dată) al invenţiilor anului. Este o bună ocazie şi de a afla ce este nou în lumea tehnologiei, ce îi preocupă pe inventatori, dar şi ce îi interesează pe consumatori şi pe experţii care îşi împărtăşesc opiniile pentru a crea aceste clasamente. Să vedem deci câteva dintre invenţiile cele mai interesante pe care le-a selectat revista din cele pe care ni le-a adus anul 2016.
(sursa fotografiei: www.bloomberg.com/news/articles/2016-10-31/no-one-saw-tesla-s-solar-roof-coming)
Prima invenţie pe care am ales să o prezint cititorilor rubricii CHANGE.WORLD este rezultatul cooperării dintre firma Tesla a lui Elon Musk (despre care am discutat în detaliu cu câteva săptămâni în urmă, în contextul cursei spre Marte şi al explorării spaţiului cosmic ca antrepriză particulară) şi compania Solar City înfiinţată în 2006 de fraţii Peter şi London Rive, şi devenită în deceniul de existenţă de la începuturi una dintre firmele cele mai cunoscute din lume în domeniul energiei solare, atât ca tehnologie, cât şi ca furnizoare de servicii. Trebuie menţionat că Solar City nu este (încă) un succes comercial, o dovadă a greutăţilor pe care le întâmpină implementarea energiei solare în condiţii de rentabilitate. Nu este întâmplător nici faptul că Musk şi fraţii Rive sunt veri şi că Tesla a achiziţionat Solar City într-o fuziune mult-discutată, dar aprobată de acţionarii celor două firme în noiembrie. Invenţia pleacă de la observaţia că rezistenţa multor consumatori la introducerea energiei solare este produsă de aspectul ne-estetic şi de greutatea panourilor solare montate pe case. Invenţia (care încă nu este un produs) propune inserarea captatorilor de energie în ţigle speciale ale acoperişurilor caselor, producând „acoperişuri solare”, similare ca aspect acoperişurilor obişnuite, propuse chiar în forme şi stiluri diverse.
(sursa imaginii: www.core77.com/posts/48109/Goodyears-Trippy-Eagle-360-Concept-for-Spherical-Tires)
A doua invenţie pe care o propun discuţiei aparţine domeniului transporturilor inteligente, un domeniu tehnologic şi de aplicaţii despre care am scris de câteva ori în anul care a trecut. Proprietarul invenţiei este o firmă veche de 117 ani, puţin asociată în concepţia multora cu noutăţi tehnologice, dar cu un excelent renume în industria automobilistică – Goodyear. Două concepte revoluţionare sunt combinate în invenţia lor: pneurile (şi roţile maşinii) sunt sferice şi legatura între maşină şi pneuri nu este mecanică, ci prin levitaţie magnetică. Beneficiul excepţional al invenţiei este manevrabilitatea – imaginaţi-vă numai parcarea perfect laterală! Suprafaţa acestor pneuri revoluţionare este şi ea departe de a fi convenţională, aplicându-se un principiu inspirat de natură, şi anume de formele bureţilor şi coralilor care sunt capabili să absoarbă cu rapiditate umezeala şi să o elimine prin mişcare, ceea ce îmbunătăţeşte aderenţa la şosea şi siguranţa circulaţiei pentru vehiculele viitorului. Nici această invenţie nu este încă disponibilă comercial, dar primele automobile cu pneuri sferice din clasa celor pilotate automat pot apărea în următorii cinci ani.
(sursa imaginii: www.medtronicdiabetes.com/blog/introducing-the-minimed-670g-system/)
Un alt domeniu care a fost prezent în acest an în discuţiile noastre este cel al tehnicii medicale bazate pe Internetul Lucrurilor (IoT) şi aplicaţiile „îmbrăcabile” (wearables). Din această catogorie face parte pancreasul artificial proiectat de firma Medtronic, care a fost recent aprobat de autorităţile americane şi va fi pus în piaţă anul viitor. Medtronic a fost înfiinţată în statul american Minnesota în 1949. În prezent, cartierul său general se află la Dublin, în Irlanda, iar structura organizatorică include şase departamente principale care se ocupă cu tehnică medicală în domenii cum ar fi bolile de inimă, boala lui Parkinson, obezitate şi diabet. Sistemul Minimed 670G sau „pancreasul artificial” aparţine acestei din urmă divizii. Versiunea complet automată a sistemului măsoară din interiorul corpului, la fiecare cinci minute, nivelul de insulină, evitând intervenţiile manuale cu neplăcutele înţepături, şi administrează automat doze de insulină prin intermediul unei infuzii atunci (şi numai atunci) când acestea sunt necesare. Aparatura „de control” este de dimensiunile unui iPod sau telefon inteligent, de fapt va putea fi probabil în viitorul apropiat o aplicaţie pe telefoanele inteligente. Numai în Statele Unite există 1,25 de milioane de potenţiali utilizatori ai acestei invenţii, care astăzi trăiesc (sau mai bine zis supravieţuiesc) cu diabete de tip 1.
(sursa imaginii: creating-world.com/flyte-an-impossible-piece-of-art-technology/)
„Becul în levitaţie” pare a fi o combinaţie de tehnologie şi magie. Numele produsului este FLYTE – cuvânt care îmbină zborul („flight”) şi lumina („light” – „lyte”). Inventatorul acestui produs – deja accesibil comercial la un preţ de 349 de dolari – are 37 de ani, se numeşte Simon Morris şi s-a născut la New York, iar banii pentru finanţarea iniţială a proiectului i-a obţinut folosind serviciile comunităţii internetice Kickstarter (www.kickstarter.com). Dacă preţul vi se pare exagerat pentru un bec (şi este) ţineţi cont de faptul că durata de viaţă estimată este de 50 de mii de ore, sau 22 de ani la o folosinţă medie de 6 ore pe zi. Levitaţia este realizată prin electromagnetism, iar alimentarea electrică prin cuplaj rezonant inductiv – termenul tehnic care descrie transmiterea fără fire („wireless”) a energiei electrice. Morris, care este pasionat de levitaţie, are în planurile sale viitoare o gamă largă de produse „plutitoare”.
(sursa imaginii: picclick.ca/ARC-InstaTemp-Non-Touch-Thermometer-252339248002.html)
Ultima invenţie pe care am ales să o prezint este deja aprobată de agenţia federală americană pentru alimentaţie şi medicamente, FDA, şi poate fi comandată sau cumpărată la un preţ rezonabil (începând cu 40 de dolari americani). Este vorba despre un termometru care măsoară temperatura corpului omenesc fără contact fizic şi numai în două secunde şi jumătate, prin intermediul undelor infraroşii, plasându-l la câţiva centimetri de fruntea pacientului. Luarea temperaturii copiilor în timpul somnului devine o realitate şi rezultatele sunt dintre cele mai exacte. Există câteva produse concurente în acest domeniu, cel menţionat în articol este produsul InstaTemp (şi varianta pentru medici şi spitale InstaTemp MD) al firmei Arc Devices, cu sediul în Boca Ratton, statul Florida.
Am trecut în revistă 5 din cele 25 de invenţii din topul întocmit de revista TIME. Cei interesaţi să devină familiari cu restul invenţiilor pot căuta numărul dublu (28 noiembrie – 5 decembrie) al publicaţiei americane. Din punct de vedere tehnologic, invenţiile sunt diverse, ele acoperind tehnologii foarte diferite, de la fizica aplicată, trecând prin metode de comunicaţii între obiecte sau de acumulare şi stocare a informaţiei, până la medicină şi transporturi inteligente. De asemenea, avem de-a face cu stadii diferite de aplicabilitate a invenţiilor, de la patente teoretice care încă aşteaptă primele dovezi de fezabilitate, până la produse care pot fi cumpărate astăzi în marile reţele comerciale sau prin intermediul Internetului. Numitorul comun, dacă el există, este faptul că în acest an majoritatea invenţiilor par a fi legate de viaţa de zi cu zi, de modul în care ne asigurăm sursele de energie casnică, de mijloacele de transport sau de starea sănătăţii noastre. Singura excepţie (care nu se află pe lista mea de selecţii, dar figurează în topul lui TIME) ar fi staţia spaţială navală Tangong-2 lansată de China. Aici, în opinia mea, este vorba nu despre o singură invenţie, ci despre o sumă de invenţii şi tehnologii prin care China (urmaşa regatului ceresc) îşi afirmă intenţiile de a deveni o putere şi în acest domeniu, asigurându-şi independenţa şi valorificând excepţionalul său potenţial industrial şi uman. Dacă restul lumii pare a se concentra pe invenţii care vor îmbunătăţi şi influenţa viaţa pe pământ a locuitorilor planetei, ochii şi ambiţiile ştiinţifice ale Chinei par a se îndrepta spre spaţiul cosmic. Vom vedea în câţiva ani care dintre aceste strategii va fi reuşit.
