Dan Romașcanu„Nimeni nu este profet în ţara sa” zicea apostolul Luca. Nici măcar în profesia sau domeniul său de expertiză, am putea completa. Voi ignora şi în acest an acest sfat al înţelepţilor din vechime şi conform unei tradiţii în curs de consolidare, pentru al treilea an consecutiv, voi dedica primul articol al anului în cadrul rubricii CHANGE.WORLD încercării de a pronostica unele dintre tendinţele de evoluţie ale Internetului, tehnologiilor legate de Internet şi impactului pe care acestea le vor juca în viaţa noastră în anul care a început.
Să pornim deci la drum. Nu acordaţi o importanţă prea mare ordinii subiectelor. Fiecare dintre ele reprezintă o altă faţetă a mozaicului bogat şi complex care este astăzi reţeaua globală, un organism social şi tehnologic imens care se dezvoltă după legile lui şi pentru a cărui înţelegere trebuie să evităm simplificările excesive şi structuralizările sau prioritizările forţate.
- Norii
sursa imagini:
http://www.informationweek.com/cloud/infrastructure-as-a-service/8-cloud-computing-predictions-for-2016/d/d-id/1323598
Încep cu tehnologia norilor cibernetici – atât din punctul de vedere al capacităţii de calcul (cloud computing) cât şi al interconectării şi accesului la servicii (cloud networking) – şi asta nu numai pentru a fi sigur că nu repet omisiunea făcută la începutul anului 2015. În anul care a trecut am asistat la o spectaculoasă curbă de creştere a ofertei şi de adoptare a modelului „norilor” – acces şi implementare distribuită a aplicaţiilor şi serviciilor – de care utilizatorii particulari, mai ales în domeniile comerciale şi financiare. Neaşteptată pentru mulţi experţi a fost adoptarea pe scară largă a acestor servicii de către utilizatorii de mari dimensiuni, ceea ce a dus la o creştere spectaculoasă a vânzărilor de servicii „în nor”, ceea ce indică maturizarea tehnologiei şi faptul că în ochii utilizatorilor există încrederea ca soluţii la problemele critice care frânau până mai ieri adoptarea – cum ar fi securitatea tranzacţiilor şi a informaţiei utilizatorilor – au fost găsite sau există încrederea că ele sunt realizabile. Modelul dominant va fi cel al „norilor hibrizi” (care combină tehnologiile utilizatorilor şi furnizorilor de servicii), vor deveni din ce în ce mai populare stocarea informaţiei în nori şi lansarea de aplicaţii care sunt proiectate din ziua zero să fie accesate „în nor” – unele chiar, doar „în nor”. Vom vedea noi pieţe – deja existente dar cu „demaraj” mai greoi extinzându-se spectaculos – de exemplu piaţa aplicaţiilor guvernamentale.
- Internetul Lucrurilor
(sursa imaginii http://www.informationweek.com/cloud/infrastructure-as-a-service/8-cloud-computing-predictions-for-2016/d/d-id/1323598?image_number=8)
Dezvoltarea tehnologiei Internetului Lucrurilor (IoT – Internet of Things), în care nu numai utilizatorii şi calculatoarele sau telefoanele lor inteligente sunt cetăţeni ai Internetului, ci şi aparate, dispozitive, senzori, elemente de automatizare şi optimizare ale vieţii de zi cu zi. Organizaţii de experţi în tehnologie şi pieţele aferente, cum ar fi Gartner Inc. estimează creşterea cu 30% a numărului dispozitivelor IoT în anul 2016. O mare parte din aceste dispozitive vor fi dedicate măsurărilor şi transmiterii informaţiei despre starea sănătăţii utilizatorilor, mediul ambiant şi casnic, buna funcţionare a utilităţilor şi serviciilor din „locuinţele inteligente”.
- Mai multă supraveghere
(sursa imaginii https://occupycorporatism.com/how-cyber-espionage-justifies-darpa-project-to-record-every-conversation/)
O altă categorie de „lucruri” care vor fi din ce în ce mai răspândite pe Internet vor fi legate de dispozitivele de securitate şi supraveghere. Trăim într-o lume periculoasă, în care terorismul se manifestă sub diferite forme, de la cucerirea de teritorii, răpiri şi execuţii, la atentate teroriste în oraşele lumii şi atacuri cibernetice coordonate. Şi străzile oraşelor dar şi arterele virtuale ale reţelei globale au devenit arene în care se poartă lupta între terorişti şi forţele de ordine. Se înmulţesc dispozitivele de securitate – de la camerele video de supraveghere la aparatele biometrice care verifică identitatea cetăţenilor la intrarea în instituţii sau în propriile locuinţe. Traficul pe Internet este supus unei permanente supravegheri, înregistrări, stocări, şi conflictul şi păstrarea echilibrului între apărarea informaţiei private a cetăţenilor şi necesitatea accesului forţelor de securitate la informaţie pentru a preveni comunicaţia între terorişti şi pierderea de vieţi omeneşti. Aspectele tehnologice, dilemele politice şi polemicile sociale legate de confidenţialitatea informaţiei particulare şi supravegherea de către autorităţi vor fi în primul plan al actualităţii şi în 2016.
- Transporturile inteligente
(sursa imaginii https://en.wikipedia.org/wiki/Delivery_drone#/media/File:Package_copter_microdrones_dhl.jpg)
Nu ştiu dacă 2016 va fi anul în care vehiculele fără şofer vor primi „permis de conducere” pe şosele, dar acest moment nu este departe. Compania Google este se pare cea mai avansată în acest domeniu, dar nu este singura, şi pe lângă încă un număr de concurenţi din industria automobilistică se zvoneşte că şi Apple s-ar putea să intre în această piaţă. Este cel mai spectaculos domeniu al tehnologiei transporturilor inteligente dar nu singurul. Tehnologia avioanelor teleghidate („drones”) se dezvoltă spectaculos în domeniul militar, şi o parte dintre aplicaţiile sale civile încep să devină şi ele vizibile. Pachete trimise cu „parcelcopter” au fost experimentate de companii ca DHL (una dintre marile corporaţii americane în transportul mărfurilor la domiciliu) încă din 2013, dar în anul 2015 folosirea acestei tehnologii nu este încă permisă de lege în Statele Unite, cu excepţia unor situaţii de urgenţă, principala problemă nesoluţionată fiind cum poate fi controlată şi prevenită folosirea de către răufăcători – de exemplu pentru trafic de droguri. Ca şi în cazul vehiculelor fără şofer principalele bariere tehnologice par să fi fost depăşite, şi au rămas de rezolvat barierele legale – proces care poate dura câţiva ani, dar nu mai mult. Şoselele şi spaţiile aeriene vor deveni curând mult mai aglomerate datorită acestor vehicule autonome sau teleghidate, dar paradoxal, şi mult mai sigure. Până atunci anul 2016 va fi folosit probabil intens pentru perfecţionarea tehnologiilor.
- Angajarea socială
(sursa imaginii http://mashable.com/2013/08/08/viral-philanthropy-infographic/#H1PErfxb65qa)
Tendinţa aceasta nu este legată direct de tehnologie, ci de modul în care este aplicată. Internetul şi tehnologiile hi-tech îşi au în parte sursa în iniţiativele unor tineri mai mult sau mai puţin idealişti, care şi-au pus în aplicare ideile folosind modelul capitalist al iniţiativei private, care finanţează tehnologia cu capital aşteptând ca în caz de succes investitorii să-şi recupereze investiţiile şi să genereze profituri. Câteva dintre aceste iniţiative au avut un succes comercial fenomenal, transformând în câţiva ani companii „start-up” în concerne gigantice, majoritatea cu desfăşurare (de piaţă şi de personal) globală. Diversificarea domeniilor tehnologice şi de piaţă este dublată în ultima vreme şi de un interes crescut în investiţii în domenii sociale, în zone ale planetei sau în sectoare sociale mai puţin dezvoltate chiar în ţările de origine. Bill Gates, fondatorul şi leader-ul companiei Microsoft timp de peste un sfert de secol s-a retras de la conducerea activă a companiei pentru a-şi dedica cea mai mare parte a timpului şi a averii sale însemnate activităţilor filantropice – sănătăţii, educaţiei, calităţii mediului, creerii de locuri de munca în sectoare productive în toata lumea. Mark Zuckerberg a anunţat de asemenea că îşi va investi 99% din averea sa particulară în activităţi filantropice. Compania sa, Facebook, ca şi alte companii care au avut un succes şi dezvoltare similară, cum ar fi Google investesc semnificativ în tehnologii care înlesnesc folosirea Internetului în zonele şi ţările mai puţin dezvoltate. Ne apropiem rapid de legarea la reţeaua globală a „ultimului miliard” de cetăţeni ai planetei, şi chiar dacă aceasta nu se va întâmpla în 2016, nu vor trece mulţi ani până când conectivitatea universală la Internet va deveni realitate.
- Revoluţia serviciilor
(sursa imaginii http://www.theguardian.com/business/2015/jun/09/the-quiet-financial-services-revolution-begins)
Internetul face posibilă crearea şi dezvoltarea de servicii noi practic de către oricine este legat la reţea. Câteva dintre aceste iniţiative au devenit deja extrem de populare. Compania Uber înlesneşte transporturile urbane în numeroase oraşe aglomerate ale lumii. Laboratoarele companiei Theranos fac posibile analizele medicale curente şi le pun la îndemâna pacienţilor. Medicamentele sunt pre-împachetate în doze zilnice şi trimise la domiciliul pacienţilor de farmacii virtuale, şi milioane de pacienţi primesc consultaţii medicale prin videconferinţe fără a se deplasa fizic la doctor. Fiecare dintre aceste noi servicii se confruntă cu concurenţa, rezistenţa din partea sistemelor tradiţionale şi controverse în legătură cu calitatea şi siguranţa serviciilor. Impactul lor este însă uriaş, şi asupra serviciilor înseşi, şi a calităţii vieţii, a modului în care muncim şi a organismelor sau companiilor care organizează munca. Viziunea unei societăţi bazate pe servicii, în care munca fizică este delegată complet maşinilor nu mai este o utopie îndepărtată .
Vă dau întâlnire peste vreo 360 de zile pentru a verifica citirile mele din bila de cristal şi pentru a discuta care tendinţe s-au adeverit, care nu şi ce am omis la acest început de an. Până atunci vă urez un an cu conexiuni bune şi sigure, şi cu interacţii plăcute, interesante şi utile cu Internetul.
