2015 – Anul care a fost

Este anotimpul bilanţurilor anuale, iar rubrica CHANGE.WORLD a „Literaturii de Azi” nu poate face excepţie. În acest ultim articol al anului 2015 voi încerca să trec în revistă cele mai importante evenimente legate de industria şi tehnologia Internetului şi de felul în care Internetul interacţionează cu societatea şi lumea în care trăim. 2015 a fost un an de mari schimbări, de nelinişti şi crize, de evenimente neaşteptate şi de evoluţii spre direcţii incerte. Tehnologia Internetului şi-a continuat evoluţia, dar traiectoria acestei evoluţii nu putea fi lipsită de legătura cu contextele economice şi politice. Examinând una câte una prevederile făcute la începutul 2015 descifrăm schimbări de direcţie produse sub influenţa câmpurilor magnetice ale realităţilor politice, câteva surprize, dar şi confirmări ale direcţiilor generale şi priorităţilor tehnice şi economice ale unei industrii care nu numai că este influenţată de ceea ce se întâmplă în jur, dar şi influenţează în măsură din ce în ce mai mare mersul evenimentelor în societate şi economie.

(sursa imaginii http://news.yahoo.com/bucharest-club-fire-turns-political-rally-demands-pms-231148756.html)

Scriam la începutul anului: „2015 va fi un an în care Internetul şi politica vor fi din ce în ce mai strâns legate şi vor fi menţionate din ce în ce mai mult împreună.” Pot zice că această prevedere nu numai că s-a realizat întrutotul ci chiar a depăşit aşteptările. România este una dintre ţările în care evoluţiile politice au fost în considerabilă măsură influenţate dacă nu determinate de articolele, opiniile, chemările la acţiune care au circulat în spaţiul internetic. De la o colecţie de mijloace de transmitere şi împărtăşire a informaţiei, grupurile sociale, mesageria digitala şi aplicaţiile au devenit artere esenţiale ale sistemului social, care transmit în timp real date, fotografii, video şi permit interacţia umană tot în timp real. Din element informaţional Internetul a devenit o arenă politică în care se decid marile curente de opinii, au loc dezbateri determinante, se difuzează chemările la acţiune care pot schimba politica unor ţări sau relaţiile dintre naţiuni. Nu este de mirare că guvernele care au ceva sau mai multe de ascuns, care sunt mai puţin tolerante la critică sau diversitatea de opinii au început să fie îngrijorate de rolul crescând al aplicaţiilor pe Internet în viaţa politică şi cetăţenească. Încercările de strangulare a dezbaterilor interne şi de negare a liberei circulaţii a informaţiei la trecerea frontierelor s-au înmulţit în cursul acestui an. Rolul jucat de marile corporaţii internaţionale în protejarea (sau ne-protejarea) comunicaţiei şi datelor personale ale abonaţilor şi utilizatorilor de servicii au devenit subiecte de discuţie publică şi în unele cazuri de acţiuni juridice.

(sursa imaginii http://www.channelweb.co.uk/crn-uk/news/2422177/var-owner-charged-with-fraud-by-thames-valley-police)

Legată de aceste aspecte era şi a doua prezicere făcută de mine la începutul anului: „2015 va fi un an în care legislaţiile naţionale ale multor ţări precum şi cele internaţionale vor adăuga legi adecvate pentru combaterea crimelor internetice. … Securitatea accesului la informaţie pe Internet este poate sectorul de aplicaţii care se va dezvolta cel mai spectaculos în 2015.” Şi acest pronostic a fost confirmat dacă nu chiar depăşit de realitate. O mare parte din energia inginerească consumată astăzi pe Internet este dedicată protejării informaţiei critice şi apărării împotriva diverselor atacuri îndreptate împotriva procentului din ce în ce mai mare din infrastructura economiei mondiale care se bazează pe Internet. Ciber-crima şi ciber-terorismul au devenit din păcate componente active ale crimei organizate şi a terorismului internaţional. Legislaţia îşi are desigur rolul ei, căci o parte dintre răufăcătorii cunoscători în Internet au profitat de lipsa de reglementări juridice pentru circulaţia de informaţie pe Internet. Eficacitatea legislaţiilor naţionale şi internaţionale care încep să apară este însă dependentă în mare măsură şi de existenţa uneltelor digitale care să permită detectarea crimei internetice şi să o prevină. Balanţa între nivelul permisibil şi acceptabil de supraveghere a vieţilor private ale cetăţenilor şi necesitatea de combatere a ciber-crimei şi ciber-terorismului este una delicată şi dezbaterile sunt departe de a fi ajuns la vreo concluzie.

(sursa imaginii http://articles.economictimes.indiatimes.com/2015-09-28/news/66957706_1_mark-zuckerberg-india-prime-minister-narendra-modi)

Scriam la începutul anului ca „2015 va fi un an în care va creşte numărul utilizatorilor Internetului, şi această creştere va fi vizibilă mai ales în ţările în curs de dezvoltare.” Evoluţia în acest domeniu este spectaculoasă, în special datorită investiţiilor impresionante făcute de companii ca Facebook şi Google în dezvoltarea infrastructurii care să permită accesul la Internet a unor segmente considerabile ale lumii a treia sau chiar a regiunilor îndepărtate şi mai puţin favorizate din ţări, cum ar fi India. Cândva la sfârşitul acestui an sau în prima parte a lui 2016 va fi trecut pragul a 50% din populaţia lumii conectată la Internet. Se vor adăuga câteva zeci de procente în anii următori, dar desigur segmentul cel mai dificil va fi „ultimul milion” – acel milion care se confruntă nu numai cu lipsa de acces la informaţie, ci şi cu probleme de subzistenţă fizică – foame, boli, sărăcie. Dificil, dar nu imposibil.

(sursa imaginii http://www.savi.com/2015/04/how-to-architect-for-the-internet-of-things-iot/)

„2015 va vedea nu numai o creştere a numărului de utilizatori ci şi a numărului de obiecte legate la Internet. Tehnologiile grupate sub eticheta „Internet of Things” (Internetul Lucrurilor) vor începe să parcurgă procesul de consolidare care transformă asemenea viziuni înaintate din subiecte de cercetare ştiinţifică şi comunicări academice în tehnologii industriale cu largă utilizare şi cu justificare economică.” Tendinţa aceasta este confirmată nu numai de numărul mare de aplicaţii şi aparate – sau „lucruri” – conectate la Internet dar şi prin multiplicarea şi diversificarea formelor, funcţionalităţii şi modului de conectare al acestora la reţeaua globală. Creşterea numerică şi a variabilităţii ofertei duce însă imediat sau la un mic interval de timp după aceea la necesitatea consolidării şi standardizării. În anul 2015 am văzut multe activităţi consistente în această direcţie – printre altele formarea Grupului de Studiu (Study Group – SG) 20 în organizaţia International Telecommunications Union (ITU-T) dedicat standardizării „Internetului lucrurilor şi oraşelor inteligente”, crearea grupului de cercetare (Research Group – RG) în Internet Research Task Force (IRTF) având ca scop principal cercetarea aplicativă în domeniul interacţiei inter-lucruri („thing-to-thing”) şi progrese vizibile în cadrul organizaţiei W3C (World-Wide-Web Consortium) spre aprobarea scopului unui grup de lucru cu tema „Web of Things” (Web-ul lucrurilor).

(sursa imaginii http://www.techgraphs.com/the-future-of-wearables-according-to-pwc/)

Prevederile mele în această ramură a Internetului continuau la începutul lui 2015 cam asa : O parte dintre aceste „lucruri” pe care le vom găsi din ce în ce mai mult legate la Internet în 2015 şi anii care vor urma vor fi „îmbrăcabile” adică vor fi variante „internetizate” ale unor accesorii pe care le purtăm în permanenţă pe corpul nostru. … Vom urmări desigur în 2015 cum vor răspunde aceste produse aşteptărilor şi cum va reacţiona piaţa la ele, dar prognoza mea este că această direcţie va fi urmată de alte firme, competitori ai lui Google şi Apple sau alţii cum ar fi Microsoft sau chiar Facebook care vor încerca să creeze noi tipuri de aparate care accesează Internetul din obiecte de uz curent. Aceste prevederi s-au împlinit parţial. Unii dintre „mari” nu au reuşit pe măsura aşteptărilor. „Ochelarii” lui Google nu au reuşit pe piaţa de consum şi compania se pare că îşi regândeşte strategia legată de aceste produse. Ceasurile lui Apple s-au vândut bine, dar aplicaţiile par să fi rămas oarecum în urma aşteptărilor. Ceva va trebui să se întâmple în 2016 pentru a păstra momentul şi a nu transforma această familie de produse într-un eşec răsunător – putem conta pe mereu inventivii ingineri şi mai ales oameni de marketing şi vânzări ai lui Apple să iasă cu iniţiative neaşteptate. Spaţiul comercial nu va rămâne însă gol, când cei mari întârzie sau eşuează este ocazia cea mai bună pentru firmele mai mici sau start-up să vină cu propuneri alternative, unele revoluţionare, altele umplând nişe specifice cum ar fi produsele de supraveghere medicala. Căştile Dash îmi vin în minte ca exemplu de produse de consum în domeniul media audio pentru muzică, dar cu funcţionalităţi extinse cum ar fi produse de monitorizare a efortului fizic şi a stării medicale/fiziologice a celor care le poartă, sau – de ce nu – telefoane inteligente.

(sursa imaginii http://www.forbes.com/sites/emc/2014/02/03/cloud-computing-for-the-enterprise-its-about-service/)

Au lipsit din previziunile mele de la începutul lui 2015 câteva evoluţii notabile. Voi menţiona doar una dintre ele – expansiunea rapidă a serviciilor „în nor” (cloud services). Fie că ştim, fie că nu, din ce în ce mai multe informaţii pe care le punem pe Internet sunt localizate în mod virtual, adică prezenţa lor fizică este distribuită între diverse componente interconectate „în nor”. Multe dintre aplicaţii sunt şi ele rulate nu de maşini (calculatoare) prezente fizic într-un anumit punct, ci de „maşini virtuale” care sunt interconectate „în nor”, colaborează, folosesc resurse comune şi se ajută unele pe altele în sarcini dificile sau în momente de criză. Evoluţia tehnologică rapidă duce şi la o consolidare tehnică şi la standardizare în ritm accelerat.

Cu aceasta încheie şi rubrica CHANGE.WORLD un an interesant, în care mi-a făcut plăcere să discut cu voi, să răspund la întrebări, să împărtăşesc evenimente şi informaţii despre lumea fascinantă a ştiinţei şi tehnologiei în general şi a Internetului în special. Voi lua o scurtă vacanţă de două săptămâni şi voi reveni după Anul Nou, primul articol al lui 2016 fiind evident dedicat subiectului „2016 – Anul care va fi”.

Urez tuturor cititorilor acestei rubrici şi ai revistei „Literatura de Azi” un Crăciun Fericit, şi Un An Nou bun, cu sănătate, bucurii din toate şi conexiuni Internet stabile, rapide şi interesante!