Costel ZăganElogiul Nebuniei dragă Erasmus
o tu colegul meu de zi și de noapte
îți dau iar și iar dreptate
lumea e o casă de nebuni
iar omul
cel mai fidel reprezentant al lumii
dar cum există și excepții
ce nu fac decât să confirme regula ta de aur
dau mai încet bătrânețea
măcar cât timp
tinerețea râde în hohote de mine
și tare mai sunt fericit
că am și eu locul rezervat
în
această coloană fără capăt
unde
cum e și firesc
Tu conduci detașat
în
aplauzele frenetice
ale posterității
(din volumul Ode Gingașe)
