Călin Vlasie Talentat, dar și-a automaculat întreaga operă cu flegma propagandistică ceaușistă, încât întreaga sa energie poetică, destul de rudimentară pentru sfârșitul de secol XX, e doar un caz de neoproletcultism al anilor 1980.
A reprezentat cel mai bine literatura comunistă unde va rămâne pe veci înmatriculat.
Va mai fi pomenit cât vor mai trăi aplaudacii înflăcărați și nostalgicii pomenilor otrăvite ale lui Ceaușescu.
Critic este corect ce scria Ion Negoițescu, și nu un restaurator al literaturii comuniste ca Eugen Simion.
Din păcate, valoarea este greu de detectat printre tonele de moloz moral.
