Ce făceam în urmă cu 38 de ani? În 1984, eram de doi ani psiholog clinician și logoped la Laboratorul de Sănătate Mintală din Pitești. Cineva m-a fotografiat în curtea Laboratorului, cu prietenul meu dr. Horia Argintaru (primul din drepta) și cu asistenta lui, doamna Nina. Horia mi-a inspirat unul dintre poemele mele cu un enigmatic domn Q.
De câteva zile mi se topiseră paginile culese în plumb ale volumului meu de debut de la Editura Albatros. Volumul fusese amânat mai bine de 3 ani după ce fusese premiat. În loc să intre la tipărit după anevoiosul proces de culegere și paginare cu litere de plumb și după toate aprobările de la cenzură, volumul a fost respins în ultima clipă de o nemiloasă supracenzură și nu credeam că va mai apărea vreodată. Nu mai aveam nicio speranță, credeam că voi deveni poet postum… Din fericire, în decembrie 1984, volumul meu de debut a apărut. Cu un alt conținut (de la o altă carte, nepublicată firește), cu un titlu schimbat! („Laborator spațial” în loc de „Laboratorul”, cum dădusem eu) și cu un subtitlu aiuritor: „poeme s.f”. Dar fără nicio altă modificare în textele din interior. Mulți au crezut că a apărut în 1985. Nicolae Manolescu chiar a și spus într-un interviu că cel mai bun volum de debut în poezie din 1985 este cartea mea…
Noroc că, peste 5 ani, șandramaua sistemului avea să cadă cu un zgomot care se mai aude și azi, după alți aproape 32 de ani!