Orașe înghețate

Teroarea fulgului de nea se întărește pe asfalt
Ca norul de praf și spuma mării
Brațele uitate ale frigului de la un timp
Încep să te încălzească
Ești chiar tu – soarele plutitor al cuiva
Încălzești lumea în timp ce
Îți ard obrajii și undeva e lavă
Altundeva nu ajunge destul cât să
Nu fie nevoie de lemne și cenușă

Am nevoie de soare
Nu de o brichetă
Pentru a încălzi toți acești copii loviți
Cu arma
Gurile lor nenăscute
Suflă ca gura beciului
Iarna asta căldura armelor
Răcește câteva zeci de corpuri pe minut.