Gabriela Feceoru praf de pușcă și tăvi de prăjituri – mănânc o inimă coaptă
inima mea îngenuncheată – ieri ca un chibrit aprins aruncat în iarbă
unele vapoare eșuează la mal – eu nu eșuez niciodată
am iarbă care-mi crește pe casă
corpul meu – acvariu umplut cu sânge scrie
testimoniale și le îmbracă în pardesie
e bucuria care nu pleacă de la mine
ca să fie a altcuiva.
