Gabriela FeceoruGabriela Feceoru
01.06.2022

Alchevsk

ne-am golit de sens încercările prin piețele

Europene. la marginea statuilor

alergând în ploaie și adăpostindu-ne sub

streșinile orașului tău natal Alchevsk

unde credeam că vom merge când se va opri asediul.

când mă gândesc la corpurile arse și îmi

amintesc acele brațe

îmi imaginez flăcări deasupra lor.

că țara mea mă va întemnița pentru aceste versuri

aș vrea să te-ntorc la rădăcinile tale

numai noi cei relocați știm.

când ne plimbam prin pădure păsările

cântau în căsuțele lor mici de lemn colorat

mirosea a carne arsă. a porci proaspăt tăiați

a pui de găină sacrificat

bucătarii găteau această carne prețioasă

hrăneau imperiul-armată

acolo unde a simți duioșie ne învinovățea

și unde frunzele din copaci se așterneau deasupra

ca să nu mai vedem cerul și nori de fum și avioanele survolând

umanitatea se împroșcă

și cei blânzi sunt trântiți la pământ, bătuți și înfometați

până când încep să sfâșie din propriul trup

cei mai înțelepți nu-și vor sfâșia semenii

și vor muri nevinovați.