Ioana Revnic
Două țări românești. Două Imnuri Naționale – Limba noastră și Deșteaptă-te române!
Intonarea lor, în deschiderea Recepției Diplomatice oferite – pe 13 septembrie – de Ambasada Republicii Moldova la București, pentru a marca 25 de ani de Independență a țării pe care o reprezintă, îmi pare că stârnește în cei aflați în imediata mea apropiere complicitate, emoție, entuziasm.
De față sunt mulți reprezentanți ai misiunilor diplomatice în România, pentru care secvența aceasta – comună tuturor evenimentelor de acest soi – o fi fiind una ca oricare alta. Respectând tipicul unor asemenea manifestări, la evenimentul din 13 septembrie au urmat discursurile.
Excelența Sa Mihai Gribincea, Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Moldova la București, a vorbit despre acești ultimi 25 de ani din istoria țării sale de baștină.
,,În urmă cu 25 de ani, Republica Moldova și-a proclamat independența și cetățenii ei și-au luat soarta în mâini, obținând dreptul de a-și construi un stat independent și democratic. 25 de ani nu sunt o perioadă lungă în istorie, sunt mai degrabă un început. Iar pentru moldoveni – și când spun moldoveni mă refer la toți cetățenii țării, indiferent de apartenența lor etnică, politică sau religioasă – acești ani au fost o perioadă foarte importantă, de mari încercări și decizii privind modul în care să-și construiască statul, orientarea politică externă, principiile politice și economice de dezvoltare.
Multe eforturi au fost depuse pentru consolidarea independenței, a suveranității și a integrității teritoriale, pentru afirmarea țării pe arena internațională. Dar tranziția de la o provincie de imperiu la un stat democratic nu a fost ușoară” – a amintit Ambasadorul Mihai Gribincea, întrucât populația s-a confruntat ,,cu multe obstacole, dificultăți și sfidări.”
Care au fost acestea?
,,Am avut de înfruntat crize politice și economice – a explicat diplomatul. Am pierdut mult timp în discuții inutile cu privire la identitatea, limba și istoria noastră, am avut un conflict pe Nistru, care s-a transformat într-un război pentru apărarea independenței și integrității teritoriale.”
Două idei au fost dezvoltate în discurs: prioritatea integrării europene a Republicii Moldova și cultivarea relațiilor bilaterale dintre Republica Moldova și România, cu care Moldova ,,împărtășește aceeași identitate, aceeași limbă, aceeași cultură și același trecut istoric.”
Mihai Gribincea a recapitulat momentele-cheie în colaborarea dintre cele două țări.
Acestea sunt de natură politică (România a fost prima țară care a recunoscut independența Republicii Moldova și rămâne ”primul susținător al apropierii Republicii Moldova de UE”; totodată, a sprijinit negocierile privind liberalizarea regimului de vize, precum și discuțiile privind semnarea Acordurilor de Asociere şi de Liber Schimb cu țările UE); de natură financiară (în luna august, Bucureștiul a transferat Republicii Moldova prima tranșă din împrumutul de 150 de milioane de euro; în prima jumătate a anului acestuia Guvernul român a acordat un ajutor material în valoare de circa 3,7 milioane de euro).
Importante sunt totodată demersurile de susținere economică (peste 1600 de întreprinderi cu capital românesc sunt prezente în Republica Moldova, iar firmele și companiilor românești sunt încurajate să investească acolo); și socială. Proiecte comune în domeniul educației se derulează în prezent și vor continua în viitor, a subliniat Ambasadorul Republicii Moldova. În baza unui grant acordat de Guvernul României, au fost renovate și dotate peste opt sute de grădinițe din Republica Moldova. Iar în fiecare an academic statul român oferă peste cinci mii de burse tinerilor basarabeni, pentru studii liceale, superioare şi de doctorat.
***
Intervenția domnului Florin Iordache, Președintele Camerei Deputaților de la noi, și discursul Vicepremierului Vasile Dâncu au reluat puncte deja trasate de antevorbitorul lor: bunele relații dintre România și Republica Moldova; sprijinirea Republicii Moldova în demersul de integrare europeană; modalitățile concrete prin care actualul guvern susține Republica Moldova; elementele identitare comune.
În mod exagerat și eronat Florin Iordache a calificat Republica Moldova drept o prioritate a Guvernului României, indiferent cine a fost la cârma acestuia. ,,Viitorul european comun” al României și al Republicii Moldova, ,,locul Moldovei în Europa”, ,,apartenența la familia europeană” a Republicii Moldova – crucială, prioritară, salvatoare sunt sintagme care au suprasaturat intervenția lui Florin Iordache. ,,Opțiunea europeană este singura valabilă pentru Republica Moldova. Cei care vorbesc despre o altă variantă își doresc, de fapt, să scoată Republica Moldova din drumul său spre Europa. Nu există alternativă la Uniunea Europeană” – a repetat Domnia Sa.
După un discurs ,,cumpănit” și oarecum previzibil, care exprimă punctul de vedere al Guvernului, Vicepremierul Vasile Dâncu a adăugat un mesaj personal: ,,În primul rând, dragii noștri prieteni și frați din Republica Moldova, noi înțelegem foarte bine că sărăcia și manipularea ne pot îndepărta. Dar credem că acestea nu ne pot îndepărta pentru totdeauna. Starea actuală este doar efectul unor divizări momentane. De asemenea, înțeleg și înțelegem cu toții suferințele dumneavoastră. Le trăim și noi, alături de dumneavoastră. Poate nu la aceeași intensitate. Știu că uneori uităm de dumneavoastră, din cauza războaielor noastre interne, fratricide. Dar mai știm un lucru. Sângele apă nu se face! Iar cei mai mulți dintre noi trăim actuala situație ca o rană. Ne simțim ca o națiune nedesăvârșită. Și simțim că nu suntem întregi fără voi. Să știți că vă așteptăm acasă.”
Intervenția a stârnit aplauze însuflețite.
Impecabil organizată, Recepția Ambasadei Republicii Moldova la București s-a desfășurat la Clubul Diplomatic din capitală.
La eveniment au mai participat: Alteța Sa Regală Principesa Maria, politicieni (Traian Băsescu, Ion Iliescu, Adrian Năstase, membri ai Cabinetului de Miniștri, consilieri prezidențiali), alți invitați – oameni de afaceri și din lumea artelor.
***
În contrast cu tonul apretat în care am redactat acest text, adaug în încheierea lui câteva discursuri… lirice, înrudite tematic cu discursurile ascultate de mine pe 13 septembrie.
Adrian Păunescu – Basarabia pe cruce
Se urcă Basarabia pe cruce
Şi cuie pentru ea se pregătesc
Şi primăvara jertfe noi aduce
Şi plânge iarăşi neamul românesc.
Noi n-avem nici un drept la fericire,
Mereu în casă moare cineva
Şi n-are ţara dreptul să respire
Şi nici pe-acela, simplu, de-a visa.
De-acolo unde s-a sfârşit pământul,
Vin triburi, să ne ia pământ şi fraţi
Şi-n faţa lor abia rostim cuvântul
Şi, prin tăcere, suntem vinovaţi.
Ce cale poate ţara să apuce?
În tragica, neconvertita zi,
Se urcă Basarabia pe cruce
Şi nu ştim învierea când va fi.
***
Andrei Țurcanu – Tu, Basarabie…
Mamă și mașteră, tu, Basarabie,
vatră de lapte, vatră de piatră,
când – numai aură, cand ești de sabie,
tu – și habotnică, tu – idolatră.
Cazne de sfântă, pozne de lele,
zestre de pradă, dar fără noimă,
tu – în balade, tu – prin tunele:
clipe de vrajă, veacuri de moină.
Vremelnicie, bodoganeală,
mai mult părere, mai mult vocale.
Parcă ești viață, parcă ești boală,
parcă ești calea, parcă – damblale.
Șoapte de rugă, larmă de hramuri,
hemoragie, somnambulie.
Cum mai nechează în pielea din hamuri
mânjii tăi slobozi – supliciu, stihie!
Țară-a sfârșelii și-a sfâșierii,
parcă ești Vodă cel rupt de cămile.
Când ienicerii, când rinocerii
sfârtecă trupul, îți râmă prin zile.
Vatră-a pierzaniei, neam de cățele,
rod în surpare, fire nomadă,
uger ce-îneacă în jeturi-șrapnele
fătul-destin cu har de tăgadă.
Îngeri de chiciură sub șandramale
cânta tropare de Înviere.
Cine s-audă?…
Printre pocale –
umbre obscene, împerechere.
Vântul, pustia, la cap santinele,
timpul flegmatic adaugă-n silă
cercuri de jertfa, proclete inele
peste-un mijloc borțos de prăsilă.
(sursa foto: Ambasada Republicii Moldova în România)
