Paul Goma. În loc de resemnare – nesupunere. În loc de eschivă – asumare. În loc de inconstanță – consecvență. În loc de cvasi anonimat – notorietate zgomotoasă. În loc de conformism obedient – polemică. În loc de discreție comodă – expunere, risc.
În profilul spiritual al scriitorului – născut în Republica Moldova – intră însușiri care diferă dramatic de trăsăturile stereotipe asociate în mod curent basarabenilor – intelectuali, oameni politici sau inși obișnuiți.
În ultimii ani, numele lui Paul Goma a fost pomenit în Basarabia mai abitir ca în dreapta Prutului. La Chișinău s-au făcut eforturi susținute de a-l aduce acasă pe scriitorul de la Mana. Au avut loc negocieri politice – cu autoritățile de rang înalt, moldovenești și românești. Campanii mediatice, constând în promovarea numelui și a operei scriitorului în presa scrisă sau în emisiuni TV difuzate la ore de maximă audiență. Demersuri birocratice și personale puse în practică de susținătorii scriitorului.
Acțiunile fac parte dintr-un scenariu conceput de un profesor universitar basarabean, scriitor, șeful sectorului de literatură română contemporană de la Institutul de Filologie al Academiei de Științe a Moldovei – Andrei Țurcanu. Ideea de a-l readuce în Basarabia natală pe Paul Goma îi aparține.
Cu toate că nu și-a atins scopul, inițiativa a avut drept rezultat important crearea la fața locului a unui curent pro-Goma. Și câteva victorii simbolice. În 2013 Paul Goma redobândește cetățenia Republicii Moldova; este propus de către Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova la Premiul Nobel, iar pe 27 martie 2015 devine laureat al Premiului Academiei de Științe din Moldova.
Marți, 6 octombrie 2015, la Chișinău a avut loc o conferință menită să marcheze împlinirea a 80 de ani de la nașterea scriitorului. Evenimentul a fost organizat de Institutul de Filologie din cadrul Academiei de Științe a Moldovei.
Despre semnificația manifestării, în exclusivitate pentru Literatura de azi – dr. conf. cerc. Nina CORCINSCHI, director-adjunct al Institutului de Filologie al AȘM, coordonatoarea evenimentului:
«Conferința omagială Paul Goma – 80 de ani a fost organizată de Institutul de Filologie cu scopul de a-l aduce spiritual pe Paul Goma acasă, prin lectura și interpretarea creației sale. Un astfel de eveniment se impune de la sine, întrucât Paul Goma, un scriitor citit, tradus în multe limbi și editat la prestigioase edituri occidentale, este aproape necunoscut la el acasă, de către basarabenii despre care a scris pagini zguduitoare.
Poziția intransigentă a lui Paul Goma a provocat multe idiosincrazii, acuzații nefondate, ostilități neîmblânzite și o tăcere suspectă în ceea ce privește promovarea creației sale.
Scriitorul lipsește din manuale și pătrunde cu greu în programele universitare. Eu am aflat de Paul Goma târziu, abia după absolvirea studiilor universitare. L-am descoperit în scrisul colegilor Mihai Cimpoi, Andrei Țurcanu, Aliona Grati, Alexandru Burlacu. Paginile lor despre Paul Goma mi-au suscitat curiozitatea și m-au îndemnat la lectura romanelor compatriotului nostru.
Anumite cercuri de „apărători” ai europenității au grijă și azi să bruieze orice inițiativă de a-l face cunoscut pe Paul Goma, de a-i aprecia talentul și valoarea de scriitor și om al cetății. Așa a fost în cazul înaintării scriitorului la Premiul Național sau în cazul eforturilor dlui Andrei Țurcanu de a-i găsi scriitorului o locuință pentru a-l aduce acasă, în Basarabia. În pofida riscurilor, a impedimentelor de tot felul, impunerea lui Paul Goma în conștiința publicului basarabean este o datorie a noastră, a cercetătorilor, care l-au citit pe Paul Goma și-i cunosc valoarea.
În imagine, Nina Corcinschi
Invitații la conferință au ascultat comunicări care l-au prezentat pe Paul Goma în dimensiunea sa de celebru disident anticomunist și în cea de scriitor cu valoare universală.
Invitata de onoare a evenimentului a fost dna Mariana Sipoș, autoarea cărții Destinul unui disident: Paul Goma. Comunicarea dnei Sipoș a evocat destinul de refugiat al scriitorului.
Două comunicări – a mea și a Alionei Grati – au analizat excepționalele portrete feminine create de acest întemeietor al unei erotologii romanești. Dna Maria Șleahtițchi a vorbit despre mecanismele ficționării în romanul autobiografic, iar dnii Mihai Cimpoi și Andrei Țurcanu s-au referit la simbolistica calidorului și la alte forme de poetizare a cotidianului în creația lui Paul Goma.
Cine este Paul Goma, care este relevanța artistică și socială a creației sale în contextul literaturii române, reprezintă un subiect de mare actualitate și importanță. Să-l citim pe Paul Goma în afara preconcepțiilor, în afara ideilor din arsenalul unei critici reducționiste și nedrepte. Să-l cunoaștem pe Paul Goma! Măcar atât îi datorăm!»
Încercarea de a face cunoscută biografia scriitorului în țara sa natală, de a-i așeza opera (cunoscută peste granițe) în contextul unei literaturi care își clamează periodic statutul marginal nu e doar un gest de reparație morală.
Îndărătul acestei întreprinderi se poate ghici nevoia de reașezare (civică, morală, culturală) sub auspiciile unui spirit reprezentativ, sub tutela simbolică a unui scriitor perceput ca reper axiologic.
Foto Paul Goma: Adrian Marino