Claudia Moscovici
„Am încercat să mă concentrez, din punct de vedere profesional, pe aspecte care subliniază dragostea de artă, iubirea de literatură şi claritatea de exprimare”
Orice fugă în afară graniţelor era considerată în România anilor ’80, ca de altfel şi în celelalte ţări din spatele Cortinei de Fier, o mică înfrângere a comunismului şi, totodată, o trădare de ţară.
Matematicianul Henri Moscovici lucra la acea vreme în departamentul de matematică al INCREST (Institutul Naţional de Creaţie Ştiinţifică şi Tehnică), condus de Zoia Ceauşescu. La un moment dat, nu s-a mai întors din America, lăsându-le acasă, în România, pe soţia sa şi fiica de numai nouă ani.
După doi ani de chinuri, în care Securitatea s-a dezlănţuit asupra celor două, familia Moscovici s-a reunit din nou. Matematicianul a reuşit, cu ajutorul rectorului Universităţii din Ohio şi mai ales a senatorului John Glenn, primul astronaut american, să facă presiuni politice pe lângă România, care tocmai îşi reînnoia atunci clauza naţiunii cele mai favorizate.
Claudia Moscovici, fetiţa de atunci, este acum o scriitoare de succes, critic de artă şi de literatură în America. Povestea vieţii sale a aşternut-o în romanul „Velvet Totalitarianism” (tradus în România sub titlul „Între două lumi”), care a sedus critica americană, înregistrând recorduri de vânzări pentru categoria romanelor est-europene.
La 30 de ani de când a plecat din România, Claudia Moscovici povesteşte, pentru ziare.com, cum a fost experienţa emigraţiei, cum a apărut romanul „Între două lumi” şi cât de impresionată a fost când s-a reîntors, după trei decenii, într-un Bucureşti „triumfător”.
„Am plecat din România în anul 1981, pe când aveam 11 ani. M-am întors în ţară abia în 2011, pentru lansarea romanului ‘Velvet Totalitarianism’, publicat de Editura Curtea Veche sub titlul ‘Între Două Lumi’.
Tatăl meu a fugit din ţară cu doi ani înainte ca eu şi mama mea să emigrăm legal în Statele Unite. Era un matematician de talie mondială, însă a fost anunţat de Zoia Ceauşescu că nu va mai putea să călătorească la conferinţele din străinătate. Nu era vorba de o presiune direcţionată asupra familiei noastre, ci pur şi simplu Cortina de Fier începea să se închidă din ce în ce mai mult.
Tatăl meu şi-a încercat norocul, la fel ca alţi matematicieni înaintea sa, şi a fugit în SUA, sperând că familia se va reîntregi în curând. Am filtrat aspectele luptei noastre pentru a reuni familia în romanul ‘Între Două lumi’, precum şi aspecte ale adaptării în Statele Unite”, ne-a declarat scriitoarea de origine română, precizând că, deşi romanul său este o carte de ficţiune, este împănat cu multe date autobiografice.
Familia, reîntregită cu sprijinul primului cosmonaut american
Din America, matematicianul Henri Moscovici a făcut tot ce i-a stat în putinţă pentru a-şi vedea din nou toată familia laolaltă. S-a angajat la Universitatea din Ohio, unde lucrează şi în prezent, având în schimb promisiunea senatorului John Glenn, primul astronaut american, că va cere autorităţilor de la Bucureşti să aprobe solicitarea de întregire a familiei.
Odată stabilită pe „Tărâmul Făgăduinţei”, românca avea să studieze Literatură Comparată, la Universitatea Princeton, domeniu în care a şi dobândit apoi un doctorat, la Universitatea Brown. A predat Filozofie, Literatură şi Arte şi idei, la Universităţile din Boston şi Michigan.
A păstrat însă toate amintirile din România comunistă şi le-a adunat într-un roman care face valuri în Statele Unite, „Velvet Totalitarianism” – un roman politic care demască regimului lui Ceauşescu şi, totodată, o biografie romanţată emoţională a unei familii în căutarea libertăţii.
„‘Velvet Totalitarianism’, tradus de Mihnea Gafiţa sub titlul ,Între Două Lumi’, este inspirat din experienţele familiei mele în România comunistă, lupta cu Securitatea şi provocările imigrării în SUA, dar şi de cercetarea istorică. Totul, ficţionalizat. Realitatea a fost doar un punct de plecare (şi cercetare). Dar romanul este, la urma urmei, ficţiune”, mai spune Claudia Moscovici pentru ziare.com.
Reîntoarcerea în România natală
A revenit în România după 30 de ani, în toamna lui 2011, pentru lansarea romanului „Între două lumi” şi a găsit un Bucureşti mai frumos şi mai modern decât cel pe care îl lăsase în urmă în epoca lui Ceauşescu.
„Am fost şocată şi impresionată să văd cât de mult s-a schimbat, cât s-a modernizat. Desigur, am văzut numai o bucăţică ,privilegiată’ din Bucureşti, din perspectiva unui autor care face un tur de carte. Deci n-am aruncat o privire în profunzime şi nici nu mi-am format o imagine de ansamblu a ţării.
A fost o experienţă foarte scurtă şi limitată, dar, de asemenea, foarte pozitivă”, mărturiseşte Claudia.
În ţară va reveni pentru lansarea cărţii sale de critică de artă, „Romanticism and Postromanticism” (Rowman and Littlefield, 2007), tradusă de scriitorul şi criticul Dumitru Radu Popa, dar şi pentru lansarea celui de-al doilea roman, „Seducer”, care nu a fost tradus încă. „Atunci vreau să ajung în mai multe oraşe, precum Drobeta Turnu Severin şi Timişoara, unde o parte a rudelor mele locuieşte”, adaugă românca.
„Preconizez că, în viitor, România va fi mai deschisă colaborării internaţionale şi mai vizibilă în plan internaţional. Desigur, poveşti de succes, cum ar fi Herta Muller şi Cristian Mungiu, adaugă un plus în ceea ce priveşte vizibilitatea ţării. Eu prezic că vor mai există multe poveşti de succes precum acestea. În domeniul jurnalismului şi al literaturii, România are deja colaborări cu Conde Nast Edituri, Forbes Magazine şi cred că aceste colaborări se vor extinde.
Cultural, în fiecare ţară se creează artă demnă de a fi consacrată, însă arta şi literatura sunt în cea mai mare parte dependente de instituţiile care se luptă pentru influenţă. Această este o parte a naturii umane şi nu se va schimbă. Cartea care se joacă acum în România este politică. Nu ştiu suficient de multe despre dedesubturile politicii din ţară pentru a face previziuni cu privire la această. Să spunem, însă, că cel mai bine pentru ţară şi pentru poporul sau ar fi că legile democratice să fie luate în serios”, a mai declarat Claudia pentru Ziare.com.
Sfaturi pentru românii care vor să emigreze
În ceea ce priveşte românii care ar fi tentaţi să emigreze, scriitoarea stabilită de mai bine de 30 de ani în America îi sfătuieşte să viziteze SUA o perioadă considerabilă de timp, pentru a afla de oportunităţile, dar şi provocările cu care s-ar putea confrunta în viaţa de zi cu zi.
„Aşa cum a fost uşor pentru mine să idealizez România în 2011, când am fost turist acolo, este uşor pentru oricine vizitează SUA, ca turist, să facă acelaşi lucru. Nu ştii niciodată cum te vei simţi într-o ţară până când nu locuieşti, nu munceşti şi nu trăieşti efectiv acolo. (…)Este întotdeauna mai prudent să ştii exact ce vei primi înainte de a face orice mişcare drastică”, avertizează Claudia Moscovici.
Visul american şi cum arată viaţa Claudiei în SUA
„În mediul academic, am predat în mai multe departamente – filosofie, artă şi literatură comparată – din moment ce iubesc toate aceste domenii. Am încercat să mă concentrez, din punct de vedere profesional, pe aspecte care subliniază dragostea de artă, iubirea de literatură şi claritatea de exprimare”, ne-a povestit Claudia.
De când era elevă, a punctat scriitoarea pentru ziare.com, s-a regăsit luptând împotriva unor curente precum structuralismul şi deconstructivismul, aflate la apogeul lor în State. Claudia crede că există o mentalitate greşită în scrisul academic din ziua de azi, potrivit căreia trebuie să scrii într-o manieră tehnică pentru ca lucrarea să fie luată în considerare drept ştiinţifică, acordându-se prea puţină importanţă literaturii şi părţii artistice.
„Respect ce spunea Einstein: ‘Dacă nu poţi explica ceva unui copil de şase ani, atunci nici tu nu ai înţeles'”, punctează Claudia. A simţit că pentru a scrie despre artă şi cultură pentru publicul larg, trebuie să o facă în afara instituţiilor academice din SUA.
„Alegerea libertăţii intelectuale, nu doar a unui anume drum în carieră”
Recent, Claudia compară decizia de a părăsi mediul universitar cu hotărârea pe care a luat-o tatăl sau în anii ’80 – „alegerea libertăţii intelectuale, nu doar a unui anume drum în carieră”.
A înfiinţat „arta pasiunii”
În anul 2002, autoarea a înfiinţat postromanticismul, o mişcare care valorizează senzualitatea, frumuseţea şi pasiunea în arta contemporană, pe care a intițiat-o împreună cu sculptorul mexican Leonardo Pereznieto. De atunci, zeci de artişti internaţionali au aderat mişcării, despre care Claudia scrie pe Fine Arte Books .
„Postromanticismul a fost conceput ca o alternativă, nu un înlocuitor, pentru arta mai abstractă. Eu cred în pluralism, nu în dogmatism în lumea artei, mai ales că definiţiile şi gusturile în materie de artă sunt mai mult sau mai puţin subiective”, explică artista pentru ziare.com.
Acum, Claudia Moscovici lucrează la noul său roman, „Fractals of a Murder”.
(sursa: http://www.ziare.com/diaspora/romani-strainatate/comunismul-si-experienta-emigratiei-prin-ochii-unei-romance-stabilite-in-sua-1229866)
