Ion Țoanță 
Singurătatea
privită prin prisma de jad
reflectă imaginea ta,
neprețuito,
minunea celei care ești
când deșertul suspină a goliciune
iar din nisipuri
răsari ca o pasăre Phoenix
și mă adormi sub aripile tale,
nu mă mai trezi,
minune a singurătății mele!
