Ion Țoanță 
Destine paralele
ne luminează existenţa,
tu dincolo de zenit,
eu, la răsăritul
unei speranţe.
Cântă cocoşii
a dulce trezire,
noaptea înstelată merge
la culcare,
iar tu,
feerică Diana,
stai şi croşetezi vise,
cum altfel,
în iluzoria lume
de chihlimbar?
Unde te preumbli
când starea de nelinişte
îmi joacă destinul
la ruleta pierzaniei?
