Maria Morariu
Una dintre cele mai preţuite romanciere ale epocii victoriene a fost George Eliot (22 noiembrie 1819 – 22 decembrie 1880), pseudonimul lui Mary Anne (Mary Ann, Marian) Evans. Aceasta a ales să folosească un nume „de scenă” bărbătesc pentru a avea siguranţa că operele sale vor fi luate în serios. Ca şi George Sand (Lucile Aurore Dupin) şi alte scriitoare din epoca respectivă acestea constataseră că bărbații aveau mai mult succes la public.
Cu tot egoismul meu, nu puteam să îndur gândul că o să apar ca o umbră a morţii la ospăţul fericirii tale. Nu puteam să îndur gândul de a părăsi această lume în care tu mai trăiai şi, poate, mai aveai nevoie de mine; jurământul de credinţă pe care ţi-l făcusem îmi cerea să astept şi să îndur. Maggie, nu vreau prin scrisoarea asta decât să te asigur că niciuna dintre suferinţele prin care am fost nevoit să trec din pricina ta n-a fost un preţ prea mare pentru viaţa pe care am cunoscut-o de când m-am îndrăgostit de tine. Nu fi amarâtă că m-ai făcut să sufăr. Am crescut de mic cu sentimentul renunţării; nu m-am asteptat niciodată să fiu fericit; şi faptul ca te-am cunoscut şi te-am iubit m-a împăcat cu viaţa. Ai fost pentru inima mea ceea ce e lumina si culoarea pentru ochii mei, ceea ce e muzica pentru sufletul meu; ai trezit o senzaţie nelămurită de nelinişte într-o conştiinţă arzătoare. Viaţa pe care am descoperit-o de când bucuriile şi durerile tale au început să însemne pentru mine mai mult decât bucuriile şi durerile mele a schimbat murmurul de revoltă în supunerea aceea voită care dă naştere unui sentiment adânc. Cred că iubirea intensă şi nemărginită m-a făcut să capăt o pătrundere mai largă a vieţii, care a crescut pe masură ce înţelegeam viaţa altora, căci pâna atunci, constiinţa dureroasă a înfaţişării mele mă ţinuse departe de ceilalţi.
(„Moara de pe Floss”, traducere Catinca Ralea şi Eugenia Popescu)
Imagine de pe spinoza.nl
