Literatura de azi
Tragedia Othello, cu numele complet „Othello, maurul din Veneția”, scrisă de William Shakespeare în 1603, avea premiera la Palatul Whitehall din Londra, în data de 1 noiembrie 1604. De atunci, ea a servit drept sursă de inspiraţie pentru mulţi autori sau compozitori, dar opera cu acelaşi titlu compusă de Giuseppe Verdi păstrează în libretul ei povestea originală.
„BRABANŢIO
Tîlhar smintit, mi-ascunzi fiica. Unde ?
Nelegiuitule, ai fermecat-o !
De martor iau tot omul cu bun-simţ:
De n-ar fi-n lanţ de vrăji încătuşată
Cum ar putea, o fată cum e ea,
Duioasă, mîndră, plină de noroc,
Potrivnică-ntr-atît căsătoriei
Că respingea băieţi bogaţi şi fercheşi
Podoaba neamului — cum, să sfideze
Batjocura obştească şi să fugă
Din casa ei la sînul de funingini
Al unuia ca tine, plăsmuit
Nu să desfete, ci să înspăimînte ?…
Să spună lumea dacă nu-i vădit
Cu farmece că mi-ai ademenit-o
Şi-ai înşelat plăpînda-i tinereţe
Cu leacuri care sufletu-l slăbesc.
Voi cerceta. Socot că-i cu putinţă,
Şi-i chiar aşa. Te-ntemniţez, de-aceea,
Te ţin de-nşelător, un vraci umblînd
Cu îndeletniciri ne-ngăduite.
Deci prindeţi-l şi, dacă nu se lasă,
Ucideţi-l !
OTHELLO
Jos armele cu toţii,
Şi cei ce sînt de partea mea, şi ceilalţi.
Cînd e pe luptă, ştiu ce-am de făcut
Şi fără să mă-nveţe cineva.
Dar unde vrei să merg şi să răspund învinuirii tale ?”
(traducere Toma Alecsandru Bagdat)
Imagine de pe literalism.com
